Aduce 2013 o criză globală a petrolului? Principalele riscuri pentru producţia mondială de ţiţei

Mulţi investitori vor încerca să profite de pe urma temerilor legate de „vârful producţiei de petrol”

Criza socială din Egipt, situaţia tensionată din Orientul Mijlociu, scăderea producţiei mondiale în timp ce consumul continuă să crească şi temerile constante privind epuizarea resurselor convenţionale de hidrocarburi „aprind” iar dezbaterea privind un deficit de ţiţei la nivel mondial.

În ultimele două săptămâni, preţul ţiţeiul a crescut cu 9% pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, mai ales după ce revoltele din Egipt ameninţă să blocheze Canalul Suez, una dintre principalele verigi ale rutelor petroliere mondiale. 

Analiştii anunţă însă că preţul ţiţeiului va continua să crească până la sfârşitul acestui an şi estimează un plafon de 120 de dolari pe baril pentru finalul lui 2013. Un astfel de preţ ridicat ar avea consecinţe grave asupra economiei mondiale, continuă specialiştii. 

Dacă barilul de ţiţei ajunge la 120 de dolari, creşterea economică la nivel mondial va fi cu 0,2-0,3 puncte procentuale mai mică decât în cazul în care cotaţiile ar fi rămas stabile la 90-100 de dolari, unde oscilau înainte de izbucnirea noilor turbulenţe în Egipt. 

Preţul ţiţeiului Brent, tranzacţionat pe bursa londoneză şi una dintre cele trei referinţe la nivel mondial, a crescut cu 9% din 24 iunie şi până la încheierea şedinţelor de tranzacţionare de luni, ajungând la 109 dolari/ baril. 

Preţul ţiţeiului WTI (West Texas Intermediate), o altă referinţă folosită în calcularea cotaţiilor internaţionale, a crescut cu 14% în acelaşi interval, ajungând la 106 dolari pe baril. Săptămâna trecută, preţul ţiţeiului WTI a depăşit 107 dolari – cel mai ridicat nivel din mai bine de un an. 

„Dacă preţul ţiţeiului va continua să crească, prognoza noastră privind creşterea economică din acest an va fi revizuită”, spune Andrew Kenningham, economist-senior în cadrul companiei de cercetare şi consultanţă Capital Economics. 

Estimăm că impactul unei scumpiri cu 10 dolari pe baril probabil că va duce la scăderea avansului economic cu 0,2-0,3 puncte procentuale.  Andrew Kenningham, economist-senior în cadrul companiei de cercetare şi consultanţă Capital Economics. 

Kenningham a adăugat că ţiţeiul Brent oferă o perspectivă mai reală asupra pieţei petroliere mondiale. La actualul nivel, preţul ţiţeiului nu reprezintă un pericol pentru creşterea economică şi rămâne sub mediile anuale înregistrate în 2011 şi 2012, de aproximativ 112 dolari pe baril. 

Scumpirea de acum este pusă exclusiv pe seama temerilor privind blocarea rutelor de transport, însă ea readuce în discuţie îngrijorările privind un potenţial deficit mondial, pe fondul consumului în creştere şi a scăderii producţiei. 

Cât de probabilă este însă o criză globală a petrolului în 2013?

Departamentul pentru Energie din Statele Unite susţine că următorii doi ani vor fi reprezentaţi de o relativă acalmie pe piaţa energiei. În primul rând, specialiştii americani prevăd o creştere semnificativă a exploatării ţiţeiului din şisturi, dublată de o scădere accentuată a consumului în Europa.

În momentul de faţă, americanii sunt convinşi că aceşti doi factori sunt suficienţi pentru a contracara creşterea susţinută înregistrată de consumul la nivel mondial. În ianuarie, cererea globală pentru următorii doi ani este estimată la un milion de barili pe zi în plus.

De cealaltă parte, Agenţia Internaţională pentru Energie, cu sediul la Paris, vede lucrurile altfel. Europenii sunt de părere că majorarea cererii din China poate crea un deficit de ţiţei la nivel mondial.

Cea mai pesimistă abordare este însă cea a bancherilor: strategul-şef pentru mărfuri al grupului bancar Goldman Sachs a anunţat recent că se aşteaptă ca preţul barilului de ţiţei să crească de la aproximativ 110 dolari (cât este în prezent) la 150 de dolari până la sfârşitul verii. 

„Nu m-aş mira deloc să ne trezim în vară că preţul petrolului a urcat la 150 de dolari pe baril”, spuen Jeff Currie. 

O astfel de scumpire ar da de furcă pieţelor din întreaga lume. În 2008, atunci când preţul unui baril a ajuns la 140 de dolari, au izbucnit o serie întreagă de probleme - dintre care multe nu au fost rezolvate nici până astăzi.

Iar stocurile mondiale continuă să fie ameninţate: disputa dintre Iran şi Occident riscă în orice moment să ducă la blocarea Strâmtorii Ormuz, prin care trece 20% din petrolul comercializat în întreaga lume.

În primăvara lui 2012, atunci când conflictul s-a intensificat rapid, preţul barilului de petrol a crescut cu până la 10 de dolari în mai puţin de o săptămână. Dacă statul iranian va duce la capăt ameninţarea de a bloca Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din totalul ţiţeiului transportat anual la nivel mondial, preţul petrolului va creşte cu 50%, spun specialiştii din energie. În acelaşi timp, situaţiile din Sudan şi Siria rămân la fel de problematice şi niciunul dintre cele două state nu pare a fi în poziţia de a-şi relua exporturile în următorii ani.

Principalele riscuri pentru comerţul mondial cu petrol

O altă problemă este producţia în scădere cu aproape jumătate de milion de barili pe zi din Libia, care încă nu şi-a revenit după violenţele şi schimbările din timpul primăverii arabe. Şi industria petrolieră din Irak este vulnerabilă în faţa instabilităţii cu care se confruntă statul. Cel mai probabil, acesta nu-şi va putea majora capacitatea, ba chiar riscă o scădere a acesteia din cauza conflictelor interne, spun specialiştii. 

Pe lângă tensiunile din Orientul Mijlociu, 2013 aduce un nou risc pentru piaţa petrolului. Anul acesta este cel în care Cuba a ieşit de sub influenţa lui Hugo Chavez. SUA importă zilnic aproximativ un milion de barili de ţiţei din Venezuela, iar trecerea puterii în alte mâini ar putea afecta comerţul cu petrol.

De asemenea, în Arabia Saudită se construiesc în prezent trei noi rafinării petroliere care, atunci când vor începe să lucreze, vor cauza o scădere a exporturilor de ţiţei cu  cel puţin 1,2 milioane de barili pe zi. 

SUA pariază pe ţiţeiul din şisturi

În ultimele luni, producţia de petrol a Statelor Unite a cunoscut o creştere semnificativă bazată, în mare parte, pe extracţia resurselor din şisturile din Dakota de Nord şi din Texas. Anul trecut, creşterea medie a fost de 780.000 barili pe zi, iar experţii se aşteaptă ca avansul să se producă în acelaşi ritm. 

Geologii atrag însă atenţia asupra costurilor ridicate de extracţie a petrolului din şisturi, precum şi asupra faptului că aceste resurse se epuizează rapid, aşa că producţia SUA va stagna la un moment dat, după care va începe să descrească. 

Există deja semne care anunţă o încetinire în exploatarea ţiţeiului din şisturi, însă majoritatea specialiştilor sunt de acord că resursele nu se vor epuiza mai devreme de cel puţin doi ani. Costurile de extracţie sunt însă foarte ridicate, în multe cazuri comparabile cu preţul de vânzare, aşa că exploatarea ţiţeiului din şisturi depinde de cotaţiile internaţionale. Orice eventuală ieftinire ar duce, cel mai probabil, la abandonarea imediată a acestor operaţiuni. 

Vârful tăcut al comerţului cu petrol

Michael Hartnett, strateg în cadrul Bank of America, vorbeşte despre ceea ce el numeşte „vârful tăcut al comerţului cu petrol”. Acesta spune că mulţi investitori vor încerca să profite de pe urma temerilor legate de „vârful producţiei de petrol” - momentul în care producţia mondială îşi atinge capacitatea maximă şi apoi începe să scadă constant. 

Reprezentanţii OPEC anunţă însă un an bun pentru piaţa petrolului, dar cuvintele folosite de aceştia îi fac pe mulţi să se îngrijoreze. 

„De acum înainte cred că situaţia chiar se îmbunătăţeşte. Atunci când mă uit la creşterea din China, la cea din India, la cea din SUA, cred că, dacă nu se întâmplă ceva dramatic în 2013, vom asista la o repetare a anului 2012 din punct de vedere energetic”, a explicat Abdalla El-Badri, secretarul-general al OPEC.

Anul 2012 a fost însă cel în care s-a înregistrat un nou maxim istoric pentru media anuală a cotaţiilor ţiţeiului de tip Brent, tranzacţionat pe bursa londoneză, care reprezintă referinţa la nivel mondial. Astfel, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent a fost, în 2012, de 111,5 dolari, iar cotaţia nu a scăzut la finalul niciunei zile de tranzacţionare sub 100 de dolari. 

Creşterea economică anemică la nivel mondial şi creşterea producţiei în SUA, care este în mod tradiţional cel mai mare client al OPEC, îi determină pe mulţi specialişti să anunţe stabilitatea preţurilor, precum şi diminuareaputerii membrilor OPEC în influenţarea preţurilor. 

Arabia Saudită, cel mai mare producător din grup, a scăzut în decembrie rata producţiei la cel mai redus nivel din 2012. La începutul anului, regatul furniza 10 milioane de barili pe zi pentru a acoperi cererea şi pentru a compensa deficitul apărut ca urmare a embargoului impus Iranului. Acum, producţia nu depăşeşte 9,3 milioane de barili pe zi, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. 

El-Badri neagă însă că OPEC ar încerca astfel să menţină preţul ridicat, în ciuda creşterii producţiei în SUA. 

„Producţia neconvenţională din SUA este evoluţionistă pentru pieţe, nu revoluţionară. Estimările anunţă o producţie de trei milioane de barili pe zi peste 20 de ani – aceasta nu este o ameninţare pentru noi”, a spus acesta, citat de „Financial Times”. 

Împreună, ţările OPEC produc 37,5 milioane de barili pe zi. 

CITEŞTE MAI MULT

Încă un „război sfânt” pentru petrol. Sudanul închide robinetul cu ţiţei

Sudanul de Sud nu-şi mai poate transporta ţiţeiul pe teritoriul Sudanului, iar preşedintele sudanez OmarHassan al-Bashir i-a îndemnat pe tineri să se înroleze şi să se pregătească pentru un „război sfânt”.

Preţul petrolului, noua ameninţare pentru economie

Scumpirea ţiţeiului reprezintă cel mai mare risc pentru economia mondială şi are potenţialul de a deveni „noua Grecie“.

Agenţia pentru Energie din SUA: energia verde va depăşi energia nucleară şi gazele până în 2016

Energia regenerabilă va depăşi în următorii trei ani energia nucleară şi cea bazată pe resursele de gaze, spun specialiştii Agenţiei pentru Informaţii din Energie a Statelor Unite ale Americii. Sectorul „verde” va creşte cu 40% în următorii cinci ani, se arată într-un raport publicat săptămâna aceasta de Agenţie.

Rosneft devine cel mai mare producător de petrol

Prin cumpărarea grupului TNK-BP, compania rusească de stat Rosneft a devenit cel mai mare producător de petrol din lume.

Turcia sfidează SUA şi UE şi ajută Iranul să-şi vândă petrolul în ciuda embargoului

Tranzacţiile Indiei cu anumite instituţii financiare iraniene au fost interzise, în urma presiunilor SUA, care consideră că acestea finanţează ambiţiile nucleare ale Teheranului. Cu toate acestea, Iranul reuşeşte să primească în continuare bani pentru petrolul vândut indienilor cu ajutorul Turciei.

Petrolul de şist afectează exporturile de ţiţei din Nigeria, Angola şi Algeria

Cererea de ţiţei nigerian în a scăzut în America de Nord, ca urmare a creşterii producţiei de petrol de şist, fenomen ce s-ar putea repeta şi cu alte state OPEC, scrie Wall Street Journal.