Una din cinci gospodării din România este afectată de sărăcie energetică. CSD: Măsurile de combatere, insuficiente şi ineficiente. Ce soluţii există

Una din cinci gospodării din România este afectată
de sărăcie energetică. CSD: Măsurile de combatere, insuficiente şi ineficiente. Ce soluţii există

În România, 20% din gospodării (adică una din cinci) sunt afectate de sărăcie energetică, iar măsurile de combatere a acesteia sunt insuficiente şi ineficiente, consideră Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD), care susţine că redimensionarea şi simplificarea ajutoarelor pentru încălzire, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi măsurile nonfinanciare ar reduce incidenţa acestui fenomen.

Ştiri pe aceeaşi temă

Centrul pentru Studiul Democraţiei, think tank fondat în 2006 de Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a examinat în perioada martie-noiembrie 2017 subiectul sărăciei energetice şi consumatorului vulnerabil din România şi Europa, într-un proiect de cercetare susţinut de Enel România. Raportul poate fi citit aici.

Punând cap la cap date din diferite surse sau aplicând indicatori de măsurare a sărăciei energetice utilizaţi la nivel european, CSD estimează că peste 20% dintre gospodăriile din România se află în sărăcie energetică, în timp ce ajutoarele de încălzire ating aproximativ 5% dintre gospodării.

Mai mult, suma totală acordată pentru ajutoarele cu încălzirea este de sub 0,5% din totalul bugetului pe 2017 al Ministerului Muncii şi este în continuă scădere. Peste jumătate din numărul de ajutoare acordate sunt sub 15 lei/lună, cheltuiala administrativă cu acordarea beneficiului fiind, cel mai probabil, mai mare decât ajutorul.

Jumătate de milion de locuinţe nu au acces la electricitate

O altă formă a sărăciei energetice o reprezintă lipsa accesului formal la electricitate. Conform unor estimări din raport, luând în considerare numărul locuinţelor neelectrificate, pe cel al locuinţelor ridicate fără autorizaţie (care nu pot fi conectate de operatorii de distribuţie) şi datele privind pierderile de reţea şi consumul propriu tehnologic, aproximativ 460.000 de locuinţe din România (7% din totalul locuinţelor) nu au acces sau au acces informal la electricitate.

Ancheta din teren a demonstrat că citirea facturilor la utilităţi se limitează la suma de plată, majoritatea celor intervievaţi având dificultăţi în a-şi estima propriile nevoi financiare în gospodărie, cu atât mai puţin consumurile sau cheltuielile cu energia. Consumatorii vulnerabili intervievaţi se arată însă deschişi spre a fi consiliaţi, inclusiv datorită faptului că prioritizează plata facturilor la energie faţă de orice alte cheltuieli în gospodărie

Ce soluţii există

Cercetătorii CSD concluzionează că autorităţile trebuie să redimensioneze semnificativ ajutoarele cu încălzirea, ca măsuri de de protecţie socială pe termen scurt, ţinând cont de cuantumurile extrem de scăzute ale acestora şi de slaba ţintire a populaţiei vulnerabile. Complementar, trebuie realizată o tranziţie către măsuri nonfinanciare şi de îmbunătăţire a stării locuinţelor şi eficientizare a consumului. Sub coordonarea ANRE ar trebui elaborat Planul Naţional de Acţiune privind sărăcia energetică impus de legislaţia europeană încă din 2012. Procedurile pentru acordarea ajutoarelor de încălzire trebuie simplificate atât din perspectiva solicitantului, prin reducerea numărului de documente, cât şi a autorităţilor, prin digitalizarea sistemului şi includerea lor într-un sistem informatic centralizat. Se impune de asemenea majorarea ajutorului pentru încălzirea pe lemne, complet insuficient în raport cu nevoile gospodăriilor, deşi cea mai mare parte din ajutoare sunt direcţionate către această formă de încălzire. O altă propunere se referă la actualizarea reglementărilor privind tariful social la energie electrică, astfel încât consumatorii să fie avertizaţi atunci când depăşesc limita de consum până la care legea permite acordarea acestui tip de tarif.

Fenomen răspândit, România este cu precădere afectată

Sărăcia energetică, înţeleasă ca o problemă de suportabilitate a facturii, dar şi ca acces deficitar la mijloace moderne de asigurare a confortului în locuinţă, este un fenomen răspândit la nivelul Uniunii Europene, România fiind cu precădere afectată. Sărăcia energetică este un factor important de marginalizare socială, iar lipsa de suportabilitate a facturii sau de acces la forme moderne de energie generează obstacole în parcursul educaţional şi socio-economic al comunităţilor.

În UE măsurile pentru protejarea consumatorilor vulnerabili variază de la limitări asupra deconectărilor pentru neplată, la tarife sociale, exceptări de la anumite componente ale facturii, beneficii sociale prealocate pentru plata facturilor cu energia, dar şi consiliere gratuită asupra modalităţilor de economisire a energiei. În România, singurele remedii aplicate pentru protecţia consumatorilor vulnerabili sunt cele financiare, de cele mai multe ori subdimensionate, sub forma ajutoarelor de încălzire sau a tarifului social la electricitate. În schimb, cel de-al Treilea Pachet Energetic elaborat de Comisia Europeană recomandă intervenţii prin măsuri integrate: măsuri financiare, nonfinanciare şi de eficienţă.

Autorii cercetării sunt Corina Murafa, George Jiglău şi Anca Sinea, experţi ai Centrului pentru Studiul Democraţiei. Proiectul include şi aspecte dintr-un studiu realizat de Deloitte România.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările