Trei adevăruri despre România spuse de miliardul de euro din spatele gratiilor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În ultimele zece luni au fost condamnaţi definitiv sau arestaţi preventiv oameni de afaceri a căror avere însumează 950 de milioane de euro. Un număr cu aproape zece cifre şi cel puţin trei semnificaţii.

Un investitor compara ostilitatea generală la adresa bogaţilor cu ura împotriva evreilor din timpul Germaniei Naziste care, finalmente, a generat masacrul din Noaptea de Cristal (Kristallnacht). Comparaţia îi aparţine unui om bogat - Thomas Perkins, fondatorul fondului de investiţii Kleiner, Perkins Caufield&Byers -, iar ostilitatea la care face referire este a americanilor.

Şocantă, afirmaţia lui Perkins surprinde un fenomen global pe care criza nu a făcut decât să-l accentueze: un profund sentiment de inechitate socială. Iar în Europa de Est  - regiunea în care listele bogăţiei conţin, în proporţii ridicate, oameni care şi-au construit averea pe baza unei relaţii privilegiate cu statul – acesta este poate mai accentuat decât oriunde.

Dacă succesul unei minorităţi bogate le creează frustrare celor mulţi (polarizarea socială este una dintre cauzele tulburărilor de stradă din Ucraina), atunci cum priveşte majoritatea ananghia celor puţini şi privilegiaţi?

Bun venit în realitatea românească a ultimelor zece luni. În acest interval, s-au concentrat condamnările defintive ale unor oameni de afaceri care cumulează averi de 250 de milioane de euro şi arestările preventive ale altora cu active de circa 700 de milioane de euro, conform celor mai recente evaluări ale Forbes România. Kilometrul zero al acestui fenomen este condamnarea, în mai 2013, a lui Gigi Becali, proprietar de terenuri şi finanţatorul echipei Steaua Bucureşti. Lista celor din prima categorie a continuat săptămâna trecută cu trimiterea după gratii a şase milionari în ”Dosarul Transferurilor”. E vorba de George Copos (cu afaceri în turism, industrie, imobiliare), fraţii Ioan şi Victor Becali (primii impresari sportivi români), Cristian Borcea (carburanţi şi imobiliare), Gheorghe Neţoiu (agricultură, industrie alimentară) şi Gică Popescu (retail, imobiliare). De notat că faptele pentru care toţi cei de mai sus au fost condamnaţi au fost comise înainte de 2007,anul integrării României în Uniunea Europeană.

Desigur, Adrian Năsatse (fost premier şi plasat, la un moment dat, de mitologia urbană drept cel mai bogat român) şi Sorin Ovidiu Vîntu  (cotat la mijlocul anilor 2000 cu o avere de peste 800 de milioane de euro) sunt, de asemenea, cazuri de notoritate foarte recentă. O evaluare măcar satisfăcătoare a activelor celor doi este însă un demers dificil.  

Arestaţi preventiv pentru cercetări sunt Gruia Stoica (proprietarul transportatorului GFR), Ilie Carabulea (grupul financiar Carpatica şi transportatorul Atlasib), Nelu Iordache (compania de construcţii Romstrade) şi Dan Radu Ruşanu (imobiliare, tursim). Majoritatea acuzaţiilor sunt legate de infracţiuni economice precum înşelăciune, evaziune fiscală sau deturnare de fonduri europene. Iustin Paraschiv, proprietarul grupului alimentar Carmistin a fost, la rândul său, arestat preventiv însă eliberat în februarie sub control judiciar.    

1. Oamenii de afaceri sunt ”mai degrabă necinstiţi”.

Toate aceste evenimente recente scot la lumină o percepţie mai veche. O cercetare IMAS pe un eşantion de 1.000 de persoane, comandată în mai 2011 de Fundaţia Romanian Business Leaders (un ONG care promovează valorile antreprenoriale), indică faptul că 73,2% dintre români consideră că antrepenorii sunt ”mai degrabă necinstiţi”. Andreea Roşca, iniţiator al fundaţiei şi membru în board-ul de conducere, crede că ar trebui refăcută măsurătoarea în noul context.

Că este o confirmare a unei percepţii preexistente o spune şi un cunoscut sociolog. Alfred Bulai e de părere că românii au aflat că unii oameni de afaceri sunt necinstiţi nu din hotărârile Justiţiei, ci din experienţele din viaţa de zi cu zi de după 1989.     

În esenţă, bogaţia celorlalţi nu este dăunătoare, cu condiţia ca ea să fi fost făcută prin mijloace corecte.  Un studiu realizat de revista americană Forbes arată că est-europenii îi admiră cel mai puţin pe oamenii bogaţi, dacă ne raportăm la locuitorii Africii sau Orientului Mijlociu. Explicaţiile pot ţine de istorie sau, bunăoară, de religie. De exemplu, miliardarul saudit, Prinţul Al Waleed  pretinde că a afişat la intrarea într-un hotel care se află în proprietatea sa un verset din Coran potrivit căruia ”cu cât îmi (lui Dumnezeu – n. red.) mulţumeşti mai mult cu atât îţi dau mai mult.”

2. Cei mai săraci europeni au 10.000 de milionari în dolari şi un miliardar.

În lipsa Coranului, modul în care românii privesc mediul de business se explică prin istoria ultimelor două decenii. Privatizările mai mult sau mai puţin discutabile, neclaritatea răspunsurilor la întrebarea legată de originea primului milion de euro, lipsa de transparenţă sunt tot atâtea cauze ale percepţiei negative. Mutându-ne şi mai la Est cu 14 ani în urmă, Vladmir Putin a câştigat prima campanie electorală pentru preşedinţia Rusiei cu promisiunea că va prelua frâiele statului din mâinile oligarhilor. În 2003, magnatul petrolului Mihail Hodorkovsky era arestat, ulterior judecat şi condamnat pentru fraudă şi evaziune fiscală. Un an mai târziu, Putin (dimensiunea averii sale e, în sine, subiect de investigaţie) câştiga un al doilea mandat cu uşurinţă.  

Un studiu al băncii elveţiene Credit Suisse, valabil pentru jumătatea anului trecut, îi plasează pe români drept cei mai săraci europeni, mai jos decât vecinii bulgari. Un român are o avere medie de 11.200 de dolari, valoarea netă (dacă scădem datoriile) plasându-se sub 10.000 de dolari. Românii sunt mai săraci cu aproape 10% decât în 2012 şi mult mai săraci decât în 2007 (anul de vârf) când averea medie se apropia de 17.600 de dolari. Dintr-o populaţie totală de aproape 21 de milioane de oameni, doar 10.600 de români au o avere (aici nu sunt calculate doar rezervele financiare) care depăşeşte un milion de dolari, 17 români au active între 100 şi 500 de milioane de dolari şi un singur cetăţean este miliardar, potrivit Credit Suisse. Ioan Nicolae, proprietarul grupului Interagro, are o avere de 1,1 miliarde de euro (1,5 miliarde de dolari), conform Forbes România.  

Polarizarea socială e o problemă globală. Oxfam, un organism de combatere a sărăciei, spune că 85 cei mai bogaţi locuitori ai planetei au o avere cumulată mai mare decât trei miliarde cei mai săraci pământeni. O problemă pe care Papa Francisc o semnala anul trecut şi care îi atrăgea eticheta de ”marxist” din partea unui realizator radio american.    

3. Rolul milionarilor din ”categoria Radu Georgescu” va creşte.  

În oglindă, antreprenorii mai tineri care şi-au construit averea din vânzarea unei companii către o multinaţională sau din practicarea unei profesii bine plătite sunt priviţi cu mai multă simpatie. Să nu uităm de cei 23% dintre români care în 2011, potrivit studiului Romanian Business Leaders, îi considerau pe români ”mai degrabă cinstiţi.”

Tehnologia este un domeniu care a generat mai ales în ultimul deceniu milionari consideraţi oneşti. Ultimul cover story al revistei Business Magazin reuneşte poveştile de succes ale mai multora dintre ei, sub titlul ”IT-lionarii 2.0: cum a făcut bani noua generaţie de milionari”. Tot săptămâna aceasta, Radu Georgescu, probabil cel mai cunsocut IT-lionar se află la al patrulea exit în 11 ani, după ce în 2003 îşi câştiga notoritetea prin vânzarea tehnologiei RAV către Microsoft. Este de aşteptat ca rolul milionarilor din categoria lui Radu Georgescu să crească în perioada următoare, iar averile lor, chiar dacă nu semnificative (fondatorul RAV este cotat la 16 milioane de euro) să devină mai relevante. Prin contrapondere, capacitatea de supravieţuire a businessurilor conjuncturale (bazate pe conexiunile fondatorului şi nestructurate) e tot mai mică. 

Acum trei ani, Enterprise Investors (un fond de investiţii regional), împreună cu Ziarul Financiar au făcut-o vedetă pe Doina Cepalis, proprietara unui producător de centuri de siguranţă pentru scaune de copii din Paşcani care a reuşit să-şi impună produsele pe pieţele occidentale în condiţii de recesiune.

Gică Popescu este singurul condamnat definitiv din ”Dosarul Transferurilor” propus de o parte a societăţii (într-o dezbatere publică cu imapct redus însă) pentru graţiere. Cele 21.000 de semnături culese la scurt timp după pronunţarea Curţii de Apel Bucureşti se datorează nu doar gloriei sportive a lui Popescu, ci şi faptului că se numără printre puţinii care pot spune simplu cum a făcut primul milion de euro (de fapt, primele zece): din activitatea de fotbalist la FC Universitatea Craiova, Steaua, Galatasaray sau FC Barcelona.

Nimeni nu a cerut o graţiere pentru George Copos, fost acţionar majoritar al echipei de fotbal FC Rapid şi proprietarul unui grup de companii din turism, industrie, alimentaţie cu venituri cumulate de aproape 50 de milioane de euro şi 1.200 de angajaţi. Probabil şi pentru faptul că răspunsul la întrebarea legată de originea primului milion nu a fost la fel de convingător.    

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite