Tot ce trebuie ştiut despre impozitul pe gospodărie

Ministerul Finanţelor doreşte revenirea la sistemul impozitării pe venitul global, ce a fost aplicat până în anul 2005 şi a fost considerat de către economişti un „calvar”, urmând să introducă şi o armată de consultanţi fiscali care să îi ajute pe români să îşi completeze declaraţiile fiscale. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a explicat ce este acest impozit, de ce este nevoie de introducerea lui şi cum se vor impozita veniturile în noul model. Specialiştii în fiscalitate consideră însă că acest impozit este un început pentru introducerea unei impozitări progresive şi că este o nouă bătaie de cap pentru oamenii de rând, care riscă să se aleagă cu sesizări penale dacă sunt descoperite venituri care nu apar în declaraţii.

Proiectul este în lucru la Ministerul de Finanţe şi urmează să aducă modificări la Codul Fiscal. Ministerul Finanţelor a declarat că, începând cu 1 ianuarie 2018, cota de impozitare va fi de 10% şi se va aplica la toate veniturile globalizate, la venituri indiferent de sursa lor de provenienţă. Cei care câştigă mai puţin de 2.000 de lei pe lună nu vor plăti impozit pe venit. Ministrul Viorel Ştefan nu a menţionat, însă, dacă vor exista şi cote mai mari. El a mai spus însă că vor fi acordate şi deduceri fiscale şi va fi introdusă noţiunea de gospodărie recunoscută fiscal, urmând să se regăsească 6-7 milioane de gospodării în sfera acestui sistem.

Ce este impozitul pe venitul global pe gospodărie

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, susţine că impozitul pe venitul global pe gospodărie este o declaraţie de venit global ce se va completa în numele membrilor unei gospodării. Aşadar, potrivit ei, nu este un impozit/taxă nouă, ci un mod de calcul nou. Declaraţia va fi completată de un consultant fiscal la care este arondată gospodăria, modelul fiind aplicat în Statele Unite, Franţa, Belgia şi alte state.

Ce reprezintă „gospodăria”                                                                                                

O definiţie generală a gospodăriei se referă la cei care „locuiesc şi se gospodăresc împreună”.
O gospodărie poate fi reprezentată de: a) o familie compusă din doi soţi şi copiii lor, b) o familie compusă din doi soţi şi copiii lor, dar şi bunicii, c) o familie compusă din soţi, fraţi, copii şi bunici care locuiesc în aceeaşi casă şi au un patrimoniu comun, d) un singur adult care trăieşte din venituri proprii, e) doi parteneri, necăsătoriţi, care decid să aibă un patrimoniu comun, f) o mănăstire (cei care locuiesc în mănăstire şi împart acelaşi patrimoniu), etc.

Nu este obligatoriu ca toţi membrii gospodăriei să locuiască permanent în locuinţa comună (de exemplu, studenţii care o parte din an vor locui în căminele studenţeşti), iar într-o locuinţă pot coexista două sau mai multe gospodării (de exemplu, familiile unor fraţi care locuiesc în aceeaşi locuinţă şi decid să se „gospădărească” separat  sau doi parteneri necăsătoriţi care decid să se „gospodărească” separat sau doi soţi divorţaţi care continuă să locuiască la aceeaşi adresă etc.).

De ce este nevoie de introducerea IVG

Potrivit ministrului Vasilescu, în funcţie de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare. Altfel spus, din suma supusă impozitării se vor scădea diverse cheltuieli deductibile, pentru creşterea copiilor, abonamentele medicale din privat, cheltuieli pentru studiile copiilor, cheltuieli pentru renovarea locuinţei etc.

Pe de o parte, multe dintre cheltuieli nu pot fi calculate individual. De aceea e nevoie de un calcul pe gospodărie. Pe de altă parte, e nevoie ca deducerile fiscale să se adreseze în special persoanelor cu venituri mici reale. Într-o familie în care unul dintre soţi are salariul minim pe economie, iar celălalt are un salariu de peste 10.000 lei, nu se justifică acelaşi nivel de deduceri ca în cazul unei familii în care ambii soţi au salariul minim pe economie. De asemenea, nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar şi venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende să primească aceleaşi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fără niciun alt venit.

Cum se vor impozita veniturile în noul model

Toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente vor beneficia de impozit 0%, în timp ce va fi aplicat un impozit de 10% pentru diferenţa care depăşeşte 2.000 lei/lună, pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente.

Ce deduceri şi alocări se vor acorda în baza IVG

- Alocări acordate familiilor cu copii (familiile vor fi încurajate să aibă cât mai mulţi copii). Dar aceste alocări se vor acorda doar în cazul în care numărul total al absenţelor copiilor de la şcoală nu depăşeşte 10% din totalul orelor de curs (se stimulează prezenţa la şcoală a copiilor – scade analfabetismul etc.):

- 1.600 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei/lună

- 1.200 lei/anual pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei şi 10.000 lei/lună

Alte cheltuieli deductibile:

- Abonamentele medicale din sistemul privat (este încurajat sistemul privat de sănătate)

- Taxele de şcolarizare pentru copii (este încurajat sistemul privat de educaţie – grădiniţe, şcoli, licee, universităţi).

- Cheltuieli pentru renovare, reabilitare termică, construcţie locuinţe (încurajarea şi mai ales fiscalizarea pieţei construcţiilor).

- Asigurările de bunuri sau de viaţă.

- Cheltuielile cu hrana şi cu îmbrăcămintea.

- În general, în limita unor plafoane ce vor fi definite în lege, vor exista deduceri pentru toate tipurile de cheltuieli care vor fi efectuate pe teritoriul României.

- De exemplu, o familie cu 2 copii va beneficia în cursul unui an de deduceri şi reduceri în valoare de circa 60.000 lei.

Cum se vor calcula deducerile

Din veniturile unei gospodării se scad contribuţiile sociale aferente salariilor, iar restul vor intra într-un coş comun, care va reprezenta baza de impozitare, la care se va calcula impozitul anual. Din această bază de impozitare vor fi scăzute deducerile acordate, conform legii, pentru fiecare categorie de cheltuieli. Pe suma rămasă, dacă aceasta e mai mică de 2.000 lei/lună pentru un salariat (respectiv 24.000 lei/an) nu se aplică impozit. Dacă e mai mai mare, se aplică un impozit de 10% pentru diferenţa care depăşeşte plafonul de 2.000 lei/lună (respectiv 24.000 lei/an).

În veniturile unei gospodării, în afară de veniturile din salarii, pot intra în coşul comun şi alte cheltuieli, precum: venituri din chirii, venituri din dobânzi, arende, diverse tranzacţii de vânzare-cumpărare etc.

Nu intră în coşul comun următoarele tipuri de venituri, care sunt scutite total de impozit:

- Veniturile din agricultura de subzistenţă care în legislaţia actuală sunt scutite de impozit (ex. terenurile agricole până la 2 ha etc.)

- Salariile medicilor, IT-iştilor şi cercetărilor

- Veniturile din dividende sau cele obţinute de pe piaţa de capital.

- Pentru a beneficia de deduceri, gospodăria va trebui să prezinte dovada cheltuielilor (bonuri fiscale, chitanţe, dovezi privind tranzacţii bancare, facturi etc.).

IMPORTANT: membrii gospodăriei nu sunt obligaţi să păstreze toate bonurile sau facturile, dacă nu sunt interesaţi să îşi deducă diversele cheltuieli.

Când se plăteşte IVG

Impozitul pe venitul global calculat pe gospodărie se va plăti o singură dată pe an, pe baza declaraţiei fiscale depusă în luna mai a anului următor. Contribuabilii vor putea opta şi pentru plata anticipată (de exemplu în fiecare lună, cum este în prezent). Însă plata anuală a IVG permite ca din suma datorată să se scadă treptat deducerile pentru cheltuielile realizate de gospodărie în cursul anului.

În multe cazuri, suma deducerilor va fi mai mare decât valoarea impozitelor, caz în care gospodărie nu va mai plăti nicio sumă către stat. Mai mult, familiile cu copiii aflate în această situaţie vor primi în plus de la stat alocarea prevăzută în funcţie de numărul de copii.

Ce beneficii au cetăţenii

Potrivit Olguţei Vasilescu, cetăţenii vor obţine o creştere a veniturilor şi o reducere a taxelor. Vor putea deduce aproape orice cheltuieli aferente persoanelor fizice, dacă acestea sunt realizate pe teritoriul României. Nu se vor mai confrunta cu birocraţia: vor putea solicita consultanţilor fiscali să le facă toate plăţile către stat şi să le depună documentele necesare către autorităţile fiscale. Vor primi informaţii de la consultanţii fiscali pentru a-şi proteja şi plasa mai bine economiile.

Ce beneficii obţin statul şi economia

Se va reduce semnificativ economia neagră şi evaziunea, în special la TVA şi la accize: oamenii vor fi interesaţi să solicite bonul fiscal pentru a obţine deduceri de la stat. Vor creşte colectările la bugetul de stat. Se estimează un surplus de 2% din PIB, respectiv 16 miliarde lei. Sectoare private importante vor fi stimulate (sectorul privat de sănătate, sectorul privat de educaţie, construcţiile, asigurările etc.), potrivit ministrului Muncii.

Care sunt termenele pentru introducerea noului model?

1 ianuarie 2018 – Se aplică sistemul de deduceri şi noile impozite descrise mai sus.

1 decembrie 2018 – Sunt selectaţi şi pregătiţi consultanţii fiscali şi se va face arondarea gospodăriilor pentru fiecare dintre aceştia.

1 mai 2019 – Se depune pentru prima oară declaraţia anuală de venit global pe gospodărie (luându-se în calcul noul mode de impozitare şi deducerile care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2018)

Cine sunt consultanţii fiscali şi care e rolul lor

Consultantul fiscal va fi o persoană de specialitate care va gestiona toate problemele fiscale ale unei gospodării. Va fi un fel de „Medic fiscal de familie” (la fel cum medicul de familie se ocupă de problemele de sănătate, consultantul fiscal se va ocupa de problemele fiscale).

Principalele sale atribuţii vor fi:

- Completarea declaraţiei anuale de venit pe gospodărie, în numele membrilor gospodăriei.

- Depunerea declaraţiei anual de venit global.

- Efectuarea plăţilor tuturor obligaţiilor fiscale ale membrilor familiei către administraţiile şi instituţiile publice centrale sau locale. Vor înlocui definitiv ghişeele pentru persoanele fizice.

- Va face recomandări privind gestionarea economiilor sau plasamentul acestora în diverse forme de investiţii (conturi de economii bancare, plasamente pe bursă etc.)

Câte gospodării gestionează

Un consultant fiscal va gestiona circa 200 de gospodării în urban şi circa 250-300 în mediul rural.

Cine îi va plăti pe consultanţii fiscali

Plata lor va fi asigurată de către Guvern, după modelul medicilor de familie. Consultaţii vor avea trei surse de venit (care îi pot asigura o sumă totală de până la aproximativ 10.000 lei/lună):

1) Un venit per capita, corespunzător numărului de persoane din gospodăriile pe care le gestionează;

2) Un venit din comisioanele încasate pentru plăţile făcute în numele gospodăriilor către instituţiile publice de stat. Acest comision va fi cuprins între 2% şi 5% din valoarea plăţii şi va cădea în sarcina instituţiei publice către care se face plata.

3) Un venit din comisioanele plătite în numele gospodăriilor către diverşi operatori privaţi (ex. furnizorii de utilităţi) care vor dori să îşi colecteze veniturile prin intermediul consultanţilor fiscali. Aceste comisioane vor fi în sarcina operatorului privat.

Când se va face arondarea gospodăriilor la consultanţii fiscali

Până cel târziu la data de 1 decembrie 2018.

Cum se va face arondarea

La sediile şi pe site-urile primăriei din localitate va fi afişată lista consultanţilor fiscali din localitate. Până la data de 1 decembrie 2018, fiecare familie va putea să îşi aleagă unul dintre consultanţii fiscali arondat la localitatea de domiciliu. După această dată, arondarea se va face aleatoriu prin calculator.

O familie are libertatea de a opta între mai mulţi consultanţi fiscali, însă doar din lista din localităţii de domiciliu. Nu poate opta pentru consultanţi din altă localitate.

Cine va pregăti consultanţii fiscali

Această sarcină va reveni Guvernului care va asigura selecţia şi pregătirea etapizată a consultanţilor fiscali. Aceştia trebuie să aibă studii de specialitate în domeniu. Cei mai mulţi vor proveni din sectorul de stat şi din rândul absolvenţilor care vor fi atestaţi pentru această profesie.

Ce costuri suplimentare va suporta statul pentru plata consultanţilor fiscali

Nu vor exista costuri suplimentare, pentru că se va reduce personalul de la ghişeele instituţiilor publice, susţine ministrul Muncii.

Cum va lucra consultantul fiscal

Potrivit ministrului, consultantul va lucra după acelaşi model ca şi medicul de familie. Va avea un cabinet propriu şi un program zilnic fix, în cadrul căruia va acorda consultaţii pentru gospodăriile pe care le are în gestiune. În cadrul acestui program poate primi bonurile fiscale, poate face plăţi, poate completa declaraţiile fiscale etc.

Ce obţinem în viitor, după aplicare

„Vor fi aduşi mai mulţi români în clasa de mijloc (scad impozitele pentru cei cu salarii mai mici). Se elimină ghişeele! Se elimină birocraţia pentru cetăţeni! (toate plăţile fiscale şi depunerile de declaraţii fiscale vor fi făcute de consultanţii fiscali). Vor fi stimulate serviciile din sectorul privat – un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educaţie, sănătate, asigurări de viaţă sau de bunuri, construcţii etc. Vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi sau bonuri fiscale. Vor creşte veniturile la bugetul de stat. Statul va obţine venituri consistente din eliminarea economiei negre. Cu aceşti bani vor putea fi susţinute în continuare creşterile de salarii, reducerile de taxe şi crearea de locuri de muncă”, arată ministrul Muncii.

Ce spun specialiştii

Deputatul USR Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene, a declarat că suntem unici în lume, în condiţiile în care PSD „inventează” impozitul pe gospodărie, aceasta fiind o altă formă a social-democraţilor de a nu spune că vor reintroducerea impozitului progresiv.

Consultantul fiscal Adrian Benţa consideră că dacă introducerea noului sistem este doar o mască pentru a testa impozitul pe venitul global cu tranşe progresive, atunci el îşi rezervă dreptul să spună că nu îl vrea, însă acesta este binevenit dacă în schimb cetăţeanul plăteşte mai puţine taxe.

Sebastian Bodu, fost şef al ANAF, susţine că atunci când „gospodarii” vor trebui să completeze declaratii de impunere, să stea să deducă diverse cheltuieli, să stea apoi cu orele la cozi în faţa ghişeelor pentru a depune declaraţiile şi, mai ales, să suporte refacerea bazei de impozitare pe motiv că nu sunt deductibile anumite cheltuieli, lucrurile vor exploda.

Avocatul Gabriel Biriş consideră că până la sfârşitul anului vom vedea un exod al românilor înstăriţi către alte state mai „sănătoase la cap”, de unde eventual îşi vor conduce afacerile. De asemenea, potrivit lui, va ploua cu sesizări penale pentru sume derizorii, deoarece inspectorii fiscali vor putea să facă plângere penală, dacă descoperă bani care nu apar în declaraţii. .„O astfel de lege va crea insecuritate pentru toţi românii, cătuşele vor zăngăni pe toate uliţele din ţară, nu numai pe marile bulevarde”, a declarat Biriş.

Armata de consultanţi

Viorel Ştefan a subliniat că mecanismul nu va putea funcţiona fără o asistenţă de specialitate şi va fi introdusă instituţia consultantului fiscal, care să ofere servicii în mod gratuit tuturor contribuabililor care vor trebui să facă această declaraţie de impozit.

El a precizat că o declaraţie fiscală va fi completată de un consultant fiscal, care va fi „medicul gospodăriei fiscale” şi va beneficia de onorariu de la Ministerul Finanţelor Publice. Vor fi, în total, 35.000 de consultanţi fiscali, număr care depăşeşte cu mult disponibilul din prezent, Camera Consultanţilor Fiscali având înscrişi 5.000 de specialişti. Ei vor fi, de asemenea, plătiţi fiecare cu câte un onorariu de până la 10.000 de lei, ceea ce va duce factura activităţii lor la 350 de milioane de lei. Ministrul a mai spus că ei pot veni din rândul angajaţilor ANAF, însă asta în condiţiile în care Fiscul deja se confruntă cu o lipsă acută de personal.

Preşedintele ANAF, Bogdan Stan, susţine că Fiscul este deja subdimensionat, dar în cazul introducerii impozitului pe gospodării, instituţia va trebui să se adapteze situaţiei. Însă, potrivit lui, un inspector fiscal nu poate să fie şi consultant fiscal, deoarece ar fi un conflict de interese, conform Legii funcţionarului public.