Teodorovici dă asigurări că nici în 2019 nu va creşte vreo taxă sau vreun impozit, în ciuda nevoii statului de a colecta mai mulţi bani la buget

Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, a declarat că nu există discuţii - la nivel de guvern sau de coaliţie - cu privire la creşterea taxelor sau a impozitelor, menţionând că nici pentru anul viitor nu se ia în calcul o astfel de măsură. Afirmaţia vine în contextul în care mai mulâi analişti au spus că statul va creşte taxele şi impozitele pentru a acoperi deficitul uriaş din T1.

"Aşa ceva nu există în discuţii la nivel de guvern, la nivel de coaliţie. Nici pentru anul viitor nu se pune problema de a creşte vreo taxă, vreun impozit, absolut deloc. Cei care spun tot timpul, dau astfel de veşti sunt inconştienţi, pentru că în felul acesta sunt şi iresponsabili. Sunt persoane în anumite funcţii politice mai ales care trebuie să înţeleagă ceea ce înseamnă funcţia pe care ei o ocupă. Din păcate, se pare că nu se înţelege acest lucru, dar contaţi pe ce vi se spune în mod oficial de către oamenii din guvern şi de cei din coaliţie", a declarat Teodorovici, la Palatul Parlamentului.

Năsui: Statul va reduce deficitul crescând taxele şi impozitele şi luând banii din Pilonul II

Execuţia bugetară pentru primul trimestru, publicată de Finanţe vineri după ora 20,00, arată că situaţia s-a deteriorat masiv faţă de anii trecuţi. Pentru a reduce deficitul, statul ar trebui fie să strângă cureaua, fie să-i împovăreze pe români, „adică să strângă ei cureaua”, susţine deputatul Claudiu Năsui.

„După doar un singur trimestru deficitul la bugetul statului este foarte mare: un miliard de euro (fie 0,5% din PIB). Anul trecut, pentru comparaţie eram pe plus cu 1,5 miliarde de lei iar în 2016 eram pe plus cu 3 miliarde de lei. Acum avem cel mai mare deficit din ultimii 7 ani”, scrie Năsui pe pagina sa de facebook.

Potrivit acestuia, pe primul trimestru din 2017 România avea un excedent de 1,5 miliarde de lei, în 2016 un excedent de 3 miliarde, iar în 2015 tot un plus de 4,9 miliarde de lei la buget. 

Politicianul a explicat că deficitul se finanţează prin datorie publică, adică creşterea datoriei pe care o lăsăm copiilor noştri.

„Cum se finanţează deficitul? Prin datorie publică. Creştem iar datoria pe care o lăsăm copiilor noştri. Şi pentru ce? Pentru a plăti cheltuieli curente. Dar să ne uităm mai atent, de ce este gaura din buget atât de mare atât de devreme în an? Cele mai importante creşteri de cheltuieli sunt cele legate de salariile bugetarilor (+18.1% faţă de anul trecut) şi de asistenţă socială (+11.8% faţă de anul trecut). Vedem în continuare efectele redistribuţiei operate de PSD în 2017 dinspre economia privată înspre mediul bugetar”, scrie politicianul.

Acesta spune că, din păcate, cea mai tristă veste este că după o astfel de execuţie bugetară nu ne putem aştepta decât la ce e mai rău. 

„Statul trebuie să facă ceva să reducă deficitul. Iar aici nu are decât două opţiuni. Fie scade cheltuielile, fie creşte taxele. Adică fie strânge statul cureaua, fie strâng românii cureaua. Având în vedere că avem o guvernare iresponsabilă care nu dă semne că vrea să dea înapoi şi să scadă cheltuielile pe care tot ea le-a mărit, cele mai mari şanse sunt că va căuta să ia mai mulţi bani de la români. Vor căuta motive să crească taxele şi impozitele şi vor grăbi planurile de a lua banii din Pilonul 2. Iar în momentul în care vor face asta ne vor spune că o fac pentru că „nu erau destui bani la buget”. Dar de ce nu erau? Nu cumva pentru că au cheltuit banii pe care i-au avut în mod iresponsabil?”, a spus deputatul USR.

România, cel mai mare deficit bugetar din ultimii şapte ani

Execuţia bugetară pentru primul trimestru, publicată de Finanţe vineri după ora 20,00, arată că situaţia s-a deteriorat masiv faţă de anii trecuţi. După doar un singur trimestru din acest an, deficitul la bugetul statului a ajuns la aproape un miliard de euro (4,458 miliarde lei, respectiv 0,48% din PIB).

În ianuarie-martie 2018, veniturile bugetului general consolidat au fost de 66,4 miliarde lei, reprezentând 7,2% din PIB, sunt cu 11,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

 ”Se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu primul trimestru al anului precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+31,1%) şi din veniturile nefiscale (+17%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, se arată în comunicat.

Veniturile din TVA în primele trei luni au fost de 13,3 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului precedent, iar veniturile din accize au fost în sumă de 5,8 miliarde lei (0,6% din PIB) cu 2,6% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,5% faţă de aceeaşi 

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt de 4,3 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 70,84 miliarde lei, cu 22,1% mai mari faţă de primele trei luni ale anului precedent.

Cheltuielile de personal sunt cu 18,1% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

”Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 12,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Creşteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât şi la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi la bugetele instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii bugetare”, se arată în comunicat.

Subvenţiile acordate în primele trei luni ale anului 2018 sunt în creştere cu 25,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea este determinată, în principal, de plăţile efectuate (1,4 miliarde lei) pentru sprijinirea producătorilor agricoli şi de subvenţiile acordate pentru susţinerea transportului feroviar public de călători şi a transportului cu metroul.

Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 11,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,9 miliarde lei, de aproape 3 ori mai mult faţă de aceeaşi perioada a anului trecut.

În 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 24,3 miliarde de lei, 2,88% din PIB, sub ţinta anuală stabilită de 2,96%.