STUDIU Românii cu venituri mici au cele mai mari datorii restante
0Persoanele cu venituri lunare sub 700 de lei au un grad de îndatorare de aproape 60%. În schimb, la cei care câştigă peste 7.000 de lei gradul de îndatorare scade sub 20%.
Gradul de îndatorare a diverselor categorii de populaţie creşte pe măsura scăderii veniturilor, cei mai săraci români fiind şi cei mai împovăraţi de restanţe, arată un studiu al Asociaţiei de Management al Creanţelor Comerciale (AMCC).
Topul îndatorării este dominat de românii care au venituri nete lunare mai mici de 700 de lei, ponderea medie a datoriilor în acest caz fiind de 58,4%.
La următoarea categorie – românii cu venituri între 700 şi 1.500 de lei lunar –, gradul de îndatorare este de 35%.
În cazul celor cu venituri de 1.500-2.500 de lei, ponderea datoriilor coboară la 29,7%, iar în cazul celor cu 2.500-5.000 de lei – la 26%.
În fine, gradul de îndatorare scade la 23% în rândurile românilor care câştigă 5.000-7.000 de lei lunar şi la 18,5% în cazul celor cu venituri de peste 7.000 de lei.
Creditele „uşoare“ se rambursează greu
Un alt top, cel al creditelor neperformante, arată că împrumuturile care au fost uşor de accesat au şi cele mai înalte cote de nerambursare.
Câteva exemple: la creditele de nevoi personale garantate, rata de neperformanţă (nerambursare) a crescut de la 0,6% în 2008 la 12,4% în 2014; la împrumuturile tip overdraft şi carduri de credit, rata a urcat de la 2,7% la 10,8%, iar la creditele de nevoi personale negarantate – de la 3,5% la 10,7%.
Cea mai mică rată a creditelor neperformante este înregistrată în cazul împrumuturilor imobiliare – 4,9%, mai arată studiul AMCC.
Ce motive invocă restanţierii
La finalul studiului AMCC este prezentată şi o secţiune referitoare la refuzul debitorilor de a-şi plăti datoriile.
Iată ce răspund românii întrebaţi de ce nu-şi onorează obligaţiile:
** „Mi-am pierdut locul de muncă, mi s-au micşorat veniturile şi îmi plătesc datoriile în funcţie de anumite priorităţi“;
** „Mă confrunt cu o insuficienţă financiară, combinată cu un grad prea mare de îndatorare“;
** „Nu mai am venituri şi posibilităţile financiare mi-au scăzut dramatic“;
** „Au apărut evenimente neaşteptate în familie“;
** „Mi-am administrat în mod defectuos bugetul personal“;
** „Am uitat de această datorie, n-am administrat-o eficient“;
** „Am dificultăţi financiare, sunt în şomaj şi banii lichizi îmi sunt insuficienţi“.
Plusuri şi minusuri în industria de colectare
Piaţa de externalizare a creanţelor de către creditori s-a redus anul trecut cu 28% faţă de 2013, la 1,25 miliarde de euro, pe fondul scăderii pe segmentul de persoane fizice cu 34%, arată analiza AMCC.
Pe de altă parte însă, valoarea creanţelor colectate a urcat cu 24%, la 475 de milioane de euro.
Externalizarea de creanţe a înregistrat o scădere anuală de 12% în perioada 2011-2014, pentru că tot mai puţine credite sunt date de bănci în ultima vreme.
"Dacă vorbim de creditele negarantate, trendul externalizării de creanţe este de scădere sau stabilizare în continuare“, a declarat Georg Kovacs, preşedintele AMCC.
Segmentul persoanelor fizice a cumulat creanţe externalizate anul trecut de 1,08 miliarde de euro, iar cel al companiilor a însumat 169,25 milioane de euro.
Delegatul Coface la AMCC, Iancu Guda, a declarat pentru „Adevărul“ că piaţa colectării de creanţe nu a fost influenţată de criza creditelor în franci elveţieni, băncile preferând să nu externalizeze aceste dosare.
Se încarcă comentariile...
