STUDIU Pensionarii din România câştigă de câteva ori mai puţin decât cei din UE. Cum poate fi redus acest decalaj

STUDIU Pensionarii din România câştigă de câteva ori mai puţin decât cei din UE. Cum poate fi redus acest decalaj

Desen de Vali Ivan

Este cunoscut faptul că veniturile la pensie vor fi semnificativ mai mici, dar majoritatea tinerilor preferă să păstreze o abordare optimistă. Banca Mondială şi Comisia Europeană nu sunt însă la fel de încrezătoare: cei care au acum în jur de 30-35 de ani, când vor ieşi la pensie vor primi de la stat aproximativ o treime din venitul de dinainte de pensie, arată specialiştii companiei Certinvest.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cauza: piramida demografică este disproporţionată

„Privită de multe ori ca o invenţie pur statistică, această piramidă relevă realităţi dureroase: avem prea puţini oameni care muncesc legal şi plătesc contribuţii la stat.
Dacă, în prezent, sunt aproape 1,1 persoane care plătesc contribuţii sociale pentru a susţine 1 pensionar, când vor ieşi la pensie cei care au acum 30-35 de ani, vor mai fi doar aproximativ 0,77 persoane care vor munci şi vor plăti contribuţii sociale pentru 1 pensionar.
Astfel, o valoare în scădere de contribuţii sociale colectate va trebui să acopere pensiile unui număr în creştere de pensionari“, arată studiul Certinvest.

Speranţă minimă de viaţă după pensie

Situaţia nu este singulară în România. Majoritatea statelor din Uniunea Europeană se confruntă cu această problemă, pe fondul scăderii natalităţii şi creşterii speranţei de viaţă (Comisia Europeană estimează că în România, speranţa de viaţă după vârsta pensionării este de 14,8 ani pentru bărbaţi şi 17,9 ani pentru femei.

Comparativ, în Uniunea Europeană speranţa medie de viaţă, după împlinirea vârstei de 65 de ani, este de 17,6 ani pentru bărbaţi şi de 21 de ani pentru femei), dar şi ca o consecinţă a migraţiei populaţiei.

Vor fi mai mulţi pensionari decât contribuabili

Diferenţa între România şi Uniunea Europeană constă în faptul că, pentru o perioadă de 30-35 de ani, numărul mediu al pensionarilor din Uniunea Europeană nu îl va depăşi pe cel al persoanelor care muncesc legal şi plătesc contribuţii la bugetul de stat.

Astfel, presiunea financiară pe umerii celor care muncesc nu este atât de puternică precum va fi în România (în prezent, media Uniunii Europene arată că, pentru fiecare pensionar există 1,62 persoane care muncesc legal şi plătesc contribuţii sociale, acest raport ajungând la 1,27 în anul 2050).

În acelaşi timp, nivelul veniturilor este încă una dintre diferenţele majore dintre România şi media Uniunii Europene. În România, în luna iulie 2015, salariul mediu a fost de aproximativ 417 euro, în timp ce, în Uniunea Europeană, salariul mediu a fost de 1.469 de euro, iar în statele mai dezvoltate, valorile au fost chiar mai mari: 2.158 de euro în Olanda, 2.124 de euro în Austria sau 2.033 de euro în Italia.

Raport ruşinos între pensiile din România şi UE

Şi la nivelul pensiei încasate de pensionari există diferenţe majore.

În România, pensia medie este de aproximativ 200 de euro, de cinci ori mai puţin decât în Franţa (1.032 de euro) sau Spania (1.021 de euro), de patru ori mai puţin decât în Grecia (882 de euro), mai puţin de jumătate faţă de Polonia (504 euro) şi chiar mai mică decât în Lituania (242 de euro).

Pentru a păstra, totuşi o notă de optimism, România are o şansă de a-şi îmbunătăţi productivitatea şi a creşte nivelul PIB-ului pe cap de locuitor, care să conducă la îmbunătăţirea nivelurilor parametrilor discutaţi.

Pentru asta, trebuie să reclădim anumite instituţii, însă aceste procese sunt întotdeauna de durată care se măsoară în decenii.

Nu este, astfel, de mirare, că peste o treime dintre pensionarii români sunt încadraţi de Comisia Europeană ca având risc de sărăcie şi excludere socială, comparativ cu mai puţin de o cincime dintre pensionarii de la nivelul Uniunii Europene (18,3%).

Ponderea în PIB: 7,7% la noi, 9,6% la ei

Cifrele enunţate capătă mai mult sens, dacă vedem care este ponderea cheltuielilor cu pensiile publice în Produsul Intern Brut.

În România, această pondere se situează în jur de 7,7%, în timp ce la nivelul Uniunii Europene este de aproximativ 9,6%.

Se vor îmbunătăţi lucrurile? Comisia Europeană estimează că, în 2050, acest procent va fi de aproximativ 6,5% în România şi 9,9% la nivelul mediei Uniunii Europene. Aşadar, cu 1% în minus vor trebui acoperite pensiile unui număr de pensionari mai mare cu 22% (Banca Mondială estimează că, în anul 2050, în România vom avea 6,6 milioane de pensionari, comparativ cu cele 5,3 milioane de acum).

Soluţia: economisirea alternativă

Care ar fi soluţia? Economisirea alternativă pare a fi cea mai la îndemână soluţie, iar paşi au fost făcuţi deja în această direcţie. În 2007 a fost lansat sistemul pensiilor private în România, iar din 2008 au început să funcţioneze pensiile private obligatorii, care administrează în prezent aproximativ 22,5 miliarde de lei, în numele a 6,25 milioane de persoane.

Un angajat cu salariul mediu pe economie, care a început să participe la pensia privată obligatorie încă de la data lansării sistemului, are acum un activ acumulat de aproximativ 7.400 de lei.

Până în anul 2050, pensia privată obligatorie îi va aduce un plus la pensie de aproximativ 250 de euro, timp de 20 de ani.

Deci, la pensie, vom avea pensia de la stat (aproximativ 30% din veniturile obţinute înainte de pensionare) plus pensia privată obligatorie.

Pentru cei cu salariul mediu pe economie, acest lucru ar însemna, la momentul anului 2050, aproximativ 475 de euro.

Mult, puţin? Luând în calcul o inflaţie medie anuală de 2,5%, aceşti bani ar avea aceeaşi putere de cumpărare pe care o au acum: 1.150 de lei.

A treia cale

Aşadar, nici pensia privată obligatorie nu va aduce prea mulţi bani în buzunarele noastre ca pensionari. De aceea, tot în anul 2007, s-a lansat şi sistemul pensiilor private facultative.

Însă statul s-a gândit că acest aspect nu este foarte motivant şi a acordat un beneficiu persoanelor care pun bani deoparte pentru pensie, sub forma deductibilităţii fiscale.

Astfel, ca angajat, o contribuţie anuală de 400  de euro (aproximativ 150 de lei pe lună), beneficiază de deductibilitate fiscală, adică banii nu sunt impozitaţi.

În plus, dacă şi angajatorul se gândeşte la viitorul financiar al angajaţilor săi, poate alege să le ofere, ca parte a pachetului de „employee benefits”, un beneficiu sub formă de contribuţie la un fond de pensii private facultative, angajatorul beneficiind de aceeaşi deductibilitate – 400 de euro (aproximativ 150 de lei lunar).

O contribuţie lunară de 300 de lei, complet deductibilă fiscal, într-un orizont de 35 de ani şi la un randament mediu anual de 5%, ar genera încă 300  de euro pe lună care s-ar adăuga la valoarea pensiei, timp de 20 de ani.

Practic, ar creşte veniturile generate de pensia de la stat şi pensia privată obligatorie cu 65%.

În prezent, doar 368.000 de angajaţi au decis să opteze pentru această variantă, prin aderarea la un fond de pensii private facultative, activul acumulat până la acest moment situându-se la o medie de 3.196 de lei pentru fiecare dintre aceştia, conchid autorii studiului Certinvest.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: