Steven van Groningen: Raiffeisen Bank va înăspri mai mult condiţiile de creditare, pe lângă creşterea avansului, dacă darea în plată este declarată constituţională

Steven van Groningen: Raiffeisen Bank va înăspri mai mult 
condiţiile de creditare, pe lângă creşterea avansului, dacă darea în 
plată este declarată constituţională

Groningen spune că Raiffeisen ar putea înăspri condiţiile de creditare FOTO: Eduard Enea

Raiffeisen Bank intenţionează să înăsprească şi mai mult condiţiile de acordare a creditelor imobiliare, după ce a mărit avansul la 35% pentru finanţările în lei şi la 40% pentru cele în euro, dacă legea dării în plată va primi avizul Curţii Constituţionale a României, în urma contestării actului normativ de către instituţiile de credit, a declarat preşedintele băncii, Steven van Groningen, într-un interviu pentru News.ro.

Raiffeisen a fost prima instituţie de credit care a anunţat majorarea avansului la creditele imobiliare, la finalul lunii ianuarie, după ce preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea dării în plată înapoi în Parlament pentru a fi reexaminată.

Factorii pe care o bancă îi ia în calcul pentru un credit imobiliar sunt avansul, costul finanţării (dobânda), perioada, dar şi lichiditatea pe piaţa imobiliară, potrivit lui van Groningen.

„În oraşele mari, unde ai o anumită piaţă pentru apartamente, băncile pot să aibă o abordare, iar în zonele unde există o lichiditate mai mică sau nu ai o piaţă imobiliară dezvoltată, să aibă o altă abordare. Fiecare bancă poate să-şi gestioneze riscul folosind cele trei-patru instrumente“, a declarat şeful băncii pentru News.ro.

El a amintit că sistemul bancar este acuzat în prezent că şi-a asumat prea multe riscuri înainte de criză. Astfel, în condiţiile în care creşte riscul pentru sistemul bancar printr-o legislaţie nouă, reacţia „absolut normală“ a băncilor este să întărească condiţiile de risc pentru a fi „consecvente“.

Preşedintele Raiffeisen Bank, care conduce şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), consideră în continuare că legea dării în plată este neconstituţională, iar banca intenţionează să folosească toate mijloacele juridice pentru a-şi apăra drepturile şi a ajunge pe calea instanţei la Curtea Constituţională.

„Legea e foarte prost scrisă şi nu cred că va fi foarte greu să găsim, în anumite cazuri, o posibilitate să refuzăm (notificările de dare în plată - n.r.), să existe o diferenţă de opinie şi atunci trebuie clarificată prin tribunal, judecătorul trebuie să interpreteze legea, dacă legislatorul nu a făcut anumite lucruri clare“, a spus van Groningen.

În interviul acordat pentrru News.ro, Groningen a precizat că, pentru clienţii care au cu adevărat probleme la plată şi pentru care banca a aplicat restructurări şi cunoaşte situaţia, poate identifica soluţii în continuare.

„Dar ar putea să fie şi cazuri în care cineva a plătit, este la zi, dar a făcut nişte calcule şi a ajuns la concluzia că astăzi e mai bine să dea casa în plată şi să scape de datorii sau că este o ocazie de care se foloseşte să mai negocieze cu banca. Mi se pare total incorect“, a subliniat şeful Raiffeisen Bank.

Preşedintele băncii atrage atenţia că nu trebuie stimulat comportamentul celor care îşi plătesc ratele la timp şi doar exercită presiuni asupra băncii cu darea în plată pentru a negocia, mai scrie News.ro.

În opinia lui, cei care sunt bun-platnici şi fac eforturi să-şi respecte datoriile achită, de fapt, pentru cei care nu mai vor să plătească, fiind unul dintre motivele pentru care costurile creditului în România a început să crească.

Până la acest moment, 13 instituţii de credit au anunţat majorarea avansului perceput la creditele imobiliare - Raiffeisen Bank, Banca Românească, Garanti Bank, Bancpost şi Intesa Sanpaolo Bank înainte ca legea dării în plată să fie votată, iar BRD, Alpha Bank, CEC Bank, BCR, ING Bank, UniCredit Bank, Banca Transilvania şi Banca Comercială Carpatica după aprobarea legii.

Steven van Groningen a invocat din nou problema retroactivităţii dării în plată, întrucât legea se aplică şi creditelor în vigoare, pentru care au fost stabilite anterior condiţiile şi costurile finanţării, considerând că este necesar să se clarifice constituţionalitatea legii din acest punct de vedere, potrivit News.ro.

„De aceea, este de mare importanţă să ajungem la Curtea Constituţională să clarificăm acest lucru, avem voie doar prin cazuri individuale să cerem excepţie de neconstituţionalitate. Eu nu pot să dau bani unui client pe 25 de ani împrumut dacă nu ştiu ce regim juridic să aplic, mai ales că nu sunt banii mei“, a menţionat van Groningen.

Preşedintele Raiffeisen şi CPRB s-a arătat nedumerit de faptul că premierul Dacian Cioloş nu şi-a exercitat dreptul de a cere opinia Curţii Constituţionale cu privire la legea dării în plată, cu atât mai mult cu cât există un dubiu în societate şi în contextul în care nu a fost realizată nicio analiză de impact de către iniţiatorul legii.

Van Groningen a punctat că nu se aşteaptă la un val de notificări de dare în plată, mai ales dacă debitorii locuiesc în imobilul care constituie garanţia şi nu au alternative locative. În plus, apreciază că mulţi consumatori vor aştepta să vadă dacă va fi adoptat proiectul de conversie în lei a creditelor în valută cu discount, aflat în Parlament, „o altă iniţiativă populistă“.

Până luni după-amiază, banca avea înregistrate în sistem circa 35 de notificări, însă trebuie avut în vedere că unele solicitări ar fi putut fi trimise prin poştă cu confirmare de primire, astfel că ar fi luate în evidenţa instituţiei de credit peste câteva zile, mai notează News.ro.

În situaţia în care băncile ar câştiga contestaţiile în instanţă, părţile sunt repuse în situaţia dinaintea notificării, astfel că se reia plata ratelor şi dobânzilor suspendate în acest interval, la care s-ar adăuga şi penalităţi de întârziere, în cuantumul prevăzut în contractul de credit.

„Cred că preocuparea nu ar trebui să fie să încasăm nişte penalităţi. Dar dacă legea se consideră neconstituţională, asta înseamnă că legea nu ar trebui să aibă niciun fel de efect şi atunci ne întoarcem la situaţia dinaintea legii. Teoretic, dacă nu ai plătit, ar trebui să achiţi şi dobânzile penalizatoare“, a admis preşedintele băncii.

Întrebat dacă Raiffeisen are în vedere o altă abordare în situaţia în care Curtea Constituţională ar respinge contestaţiile instituţiilor de credit, dacă ar fi dispusă la negocieri cu clienţii, van Groningen a evitat un răspuns direct, sugerând totuşi că nu concepe ideea de a face business şi de a investi într-o ţară în care s-ar aplica legea în această formă.

„Aici sunt două aspecte: ce facem cu stocul de credite şi ce facem cu creditele pe care le dăm de acum încolo. Dacă se clarifică la CCR că, în România, orice contract poate fi schimbat retroactiv printr-o iniţiativă legislativă, sub presiune populistă, atunci ne întrebăm cum putem să aşteptăm de la cineva să facă investiţii în România, este cu totul altă discuţie“, a adăugat şeful Raiffeisen Bank pentru News.ro.

El spune că, pentru stocul de credite existente, strategia va viza în special controlul pagubelor (damage control), însă întrebarea fundamentală rămâne pentru viitor.

Preşedintele băncii a mai povestit pentru News.ro ce strategie va aplica pentru poziţionarea business-ului în actualele condiţii, în care creditarea s-ar putea restrânge din cauza accesului mai restrictiv la finanţare.

„E foarte clar, în primul rând trebuie să fiu în stare întotdeaună să dau banii înapoi deponenţilor. În plus, vreau să încerc să le ofer un randament rezonabil, iar pentru asta trebuie să găsesc echilibrul dintre randament şi risc“, a subliniat van Groningen.

Dacă nu poate utiliza depozitele noi pentru investiţie, atunci dobânzile la depozite vor fi mai mici, iar lichiditatea în sistemul bancar nu poate fi folosită pentru credite în România, mai spune el.

Întrebat dacă vede o frânare a ritmului de creştere a creditării, preşedintele Raiffeisen Bank a afirmat că e greu de cuantificat, fiind prea mulţi factori de care depinde evoluţia.

„Am avut o perioadă în România în care cererea de creditare era foarte mare şi depozitele nu erau suficiente, iar băncile au adus miliarde de euro din străinătate să facem faţă la cererea de credit din România. Acum este situaţia în care avem depozite, peste nivelul cererii de credite, deci o lichiditate mare. Într-un fel, niciodată nu e perfect“, a menţionat şeful celei de-a patra bănci pe piaţa locală.

Comentând ipoteza unor economişti potrivit căreia creditarea pe segmentul imobiliar ar putea înregistra o încetinire, contrabalansată de un avans pe zona creditelor de consum şi pe cea a finanţărilor pentru companii, necesare în special investiţiilor, van Groningen spune că bilianţul unei bănci trebuie să fie echilibrat, fără a se expune prea mult pe un anumit segment.

„Asta ar însemna un risc mai mare, s-a văzut foarte clar în perioada dinainte de criză, în care foarte mulţi s-au expus mult pe imobiliare pentru companii. Noi ne-am limitat la 10% din portofoliu la imobiliarele finanţate pentru segmentul corporate, ceea ce ne-a ajutat când a venit criza“, a adăugat preşedintele Raiffeisen.

El a atras atenţia că nu este simplu de schimbat profilul unei bănci, odată ce face o anumită segmentare.

În ceea ce priveşte creditele de investiţii, van Groningen a amintit din nou că este nevoie de investitori, însă că aceştia sunt îndepărtaţi printr-un mediu legislativ instabil şi impredictibil, care schimbă regulile în timpul jocului.

Despre programul guvernamental Prima Casă, şeful Raiffeisen Bank spune că nu-l mai vede fezabil în actualele condiţii de piaţă şi că este greu de susţinut un astfel de proiect de stimulare, într-o perioadă cu o creştere economică bună şi un consum mare.

„Înţeleg că sunt iniţiative în Parlament şi pentru Prima Casă de dare în plată. Aşa că până nu ne clarificăm ce vrem în România, discuţiile astea sunt inutile“, consideră van Groningen.

În opinia lui, discuţia ar trebui să se refere la necesitatea programului guvernamental în viitor. De asemenea, ar fi utilă o dezbatere despre deţinerea de case în România, ce viziune au românii, dacă ar trebui să fie proprietari de case sau să stea cu chirie.

„Românii sunt proprietari de case, dar cu cea mai mică suprafaţă de locuit pe cap de locuitor. Asta e problemă sau nu? Sa ne spună politicienii. Nimeni nu vorbeşte despre asta“, a comentat van Groningen nemulţumit.

El a arătat că ar fi multe alte probleme care merită dezbătute în România, pentru care să se găsească soluţii pe termen lung, decât astfel de initiative legislative care au doar efecte negative pentru economie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările