Statistică: pe ce îşi cheltuiesc românii bugetele de familie

Cheltuind mai puţin cu mâncarea şi cu facturile, românilor le-au rămas mai mulţi bani pentru îmbrăcăminte şi înfrumuseţarea casei

Creşterea cu 15% a veniturilor şi scăderea cu 3% a preţurilor din ultimul an au determinat populaţia să-şi diversifice cheltuielile, orientându-se către dotarea locuinţei şi completarea garderobei. Presiunea fiscală pe bugetele familiilor a crescut în ton cu majorările salariale.

În primul trimestru din acest an, ponderile principalelor categorii de cheltuieli ale populaţiei s-au schimbat sensibil faţă de cele din prima parte a anului 2015, pe fondul unei presiuni mai reduse a costurilor vieţii, reiese din datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Media generală a cheltuielilor lunare a fost, în primul trimestru din acest an, de 2.552 de lei şi a reprezentat doar 86% din totalul veniturilor (care a fost de 2.969 de lei), după ce în anii trecuţi cheltuielile reprezentau peste 90% din venituri.

Această relaxare a costurilor a lăsat un surplus în bugetele familiilor care a fost dirijat tot către consum, însă de data aceasta nu (doar) pentru mâncare, ci şi pentru achiziţia de îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilă (şi alte articole de amenajare a locuinţei), dar şi pentru taxe şi impozite.

Menţionăm că, potrivit statisticilor oficiale, venitul mediu al unei gospodării a fost mai mare cu 15% în primul trimestru din acest an faţă de acelaşi interval din 2015, creştere care reprezintă un record al perioadei postcriză.

Cheltuielile sofisticate câştigă teren

Potrivit INS, ponderea cea mai mare în cheltuielile de consum este deţinută în continuare de alimente (36,7%) şi de facturile la întreţinerea casei (19,6%), însă aceasta este în scădere faţă de cea înregistrată la începutul anului 2015.

A scăzut, de asemenea, şi ponderea cheltuielilor cu transportul (la 5,9%), ca şi cea cu abonamentul la cablu-TV (5,1%), fapt care a dus la o reducere a presiunii acelor cheltuieli care sunt inevitabile pentru asigurarea traiului.

În schimb, au crescut ponderile cheltuielilor care altă dată erau amânate din cauza constrângerilor bugetare: îmbrăcăminte şi încălţăminte (5,2% faţă de 4,3% în trimestrul I 2015), mobilier, covoare, perdele etc. (4,5% faţă de 3,9%), ca şi cele de turism, hoteluri şi restaurante (de la 1,4% la 1,6%).

Tot din datele INS mai reiese că ponderea cheltuielilor cu taxe, impozite şi contribuţii sociale a crescut de la 18,6% la 19,5% - desigur, pe fondul creşterilor salariale consemnate în perioada analizată.

De unde vin banii gospodăriilor

În primul trimestru din acest an, o gospodărie din România a realizat, în medie, venituri băneşti de 2.513 lei şi venituri în natură de 456 de lei, rezultând totalul statistic de 2.969 de lei.

O gospodărie din România are, în medie, în jur de 2,6 persoane, astfel că veniturile băneşti lunare ale unui membru al familiei au fost de 1.119 de lei la începutul acestui an.

Mai mult de jumătate - 55,1% - din veniturile totale ale gospodăriilor au provenit din salarii în primele trei luni din 2016, nivel în creştere faţă de nivelul înregistrat la începutul anului anterior, când salariile reprezentau doar 53,3% din venituri

„La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (22,4%), din agricultură (1,9%), din activităţi neagricole independente (2,5%) şi din vânzări de active ale patrimoniului gospodăriei (1,1%)“, se precizează într-un comunicat al INS.