Senatul a adoptat noua lege a pensiilor. Ce modificări i s-au adus

Senatul a adoptat, luni, în plen, proiectul de lege privind sistemul public de pensii, cu 81 de voturi „pentru“', 12 „împotrivă“ şi 8 abţineri. Iniţiativa, înregistrată în procedură de urgenţă, a fost amânată în două rânduri de la votul senatorilor, din cauza lipsei de cvorum.

Plenul Senatului şi-a însuşit raportul de admitere cu amendamente întocmit de Comisia pentru muncă. Amendamentele adoptate, iniţiate de PNL şi UDMR, nu au fost de fond. Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisie şi susţinute de unii iniţiatori pe parcursul a două ore de dezbateri nu a fost adoptat de plenul camerei superioare. 

Urmează votul în Camera Deputaţilor. Dacă legea intră în vigoare în forma transmisă de guvern, în 2022 cheltuielile cu pensiile ar fi mai mult decât duble faţă de acest an.

Proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei anul viitor (când se va aplica doar de la 1 septembrie), un impact de 24,8 miliarde de lei în anul 2020 (alegeri locale şi parlamentare), iar în ultimul an de aplicare (2022) ar urma să aibă un impact de 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.

Dezbaterile asupra proiectului de lege au început miercurea trecută, în plen, senatorii urmând să finalizeze luni dezbaterile şi să se exprime prin vot asupra proiectului, transmite Agerpres.

Comisia pentru muncă a Senatului a adoptat cu şase voturi ‘pentru’ şi 3 ‘abţineri’, în urmă cu două săptămâni, raportul de admitere cu amendamente la proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Amendamentele adoptate în Comisie, ale PNL şi UDMR, nu au fost de fond.

Comisia pentru muncă a Senatului a adoptat, în urmă cu două săptămâni, un raport de admitere cu amendamente la proiectul legislativ privind sistemul public de pensii. Raportul a fost adoptat cu 6 voturi "pentru" şi 3 abţineri.

În legătură cu amendamentele PNL şi UDMR adoptate în şedinţa Comisiei pentru muncă a forului superior al Parlamentului, Lia Olguţa Vasilescu a declarat că acestea au vizat "doar unele scăpări" în textul propus de Guvern.

"Modificări - să spunem scăpări ale noastre din lege, cu care am fost de acord să treacă pentru că vrem o lege mai bună. Nu am acceptat niciun fel de amendament care ar fi avut un impact mai mare, pentru că orice ban în plus (...) peste suma deja dublă a bugetului asigurărilor ar duce la inaplicarea legii şi cred că nu ne dorim niciunii acest lucru. Ne dorim pensii dublate faţă de 2016 şi, prin această lege, asta se întâmplă", a afirmat Olguţa Vasilescu, la finalizarea dezbaterilor şi votului în Comisia de muncă a Senatului.

Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de specialitate, "în sistemul public de pensii este considerată perioadă asimilată cea în care asiguratul a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap de până la 7 ani". În varianta propusă de Guvern era vorba despre copii cu handicap de până la 3 ani.

Comisia pentru muncă a mai stabilit că persoanele care au fost privaţi de libertate sau deportaţi în străinătate, după data de 23 august 1955, au dreptul la pensie pentru limită de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare an în care au fost închise sau deportate.

"Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în vondiţiile prevăzute la art 1 din Decretul-lege nr 118/1990, republicat" prevede amendamentul adoptat de Comisia de specialitate.

Mmebrii Comisiei au stabilit că listele cu privire la locaţia unităţilor sanitare de specialitate se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.

De asemenea, Comisia de muncă a modificat articolul referitor la pensia de urmaş, înlocuind sintagma "pensionatul urmaş" cu "copilul beneficiar al pensiei de urmaş".

Articolul prevede: "În sistemul public de pensii plata indemnizaţiei/pensiei pentru însoţitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cazuri: copilul beneficiar al pensiei de urmaş, prevăzut la art 75 lit a), care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor".

Guvernul a adoptat, în şedinţa din 10 octombrie, noul proiect al Legii Pensiilor.

Proiectul prevede că valorile punctului de pensie (în funcţie de care se calculează pensiile) sunt următoarele:

- 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019

- 1.775 de lei de la 1 septembrie 2020

- 1.875 de lei de la 1 septembrie 2021

Legea prevede că începând din anul 2022, valoarea punctului de referinţă creşte anual cu rata medie a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de referinţă este un alt indicator luat în calcul la stabilirea valorii pensiei şi reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie şi nivelul mediu al stagiilor de cotizare, adică 25.