Românii au învăţat lecţia crizei. Creşterea creditării în lei s-a consolidat în detrimentul împrumuturilor în valută

Românii au învăţat lecţia crizei. Creşterea creditării în lei s-a consolidat în detrimentul împrumuturilor în valută

Creşterea soldului creditelor în lei a fost stimulată de programul "Prima Casă“ prin care se acordă împrumuturi garantate de stat numai în monedă naţională FOTO Adevărul

Anul 2014 este cel al consolidării creşterii creditării în moneda naţională în detrimentul împrumuturilor în valută, după mai mulţi ani de creşteri şi scăderi modeste şi de-o parte şi de alta. În acest an, datele pe luna noiembrie arată o majorare anuală greu de contestat a creditelor în lei, de peste 9%, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu 10,3% de la an la an.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cazul persoanelor fizice, evoluţia este chiar mai concludentă. În noiembrie 2014, faţă de noiembrie 2013, creditele pentru populaţie au avansat cu aproape 15%, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu 10%. Este primul an în care creditul în lei îl devansează clar pe cel în valută, deşi nu s-a ajuns încă la un raport de 1 la 1, se arată într-o analiză Agerpres. La finalul lunii noiembrie 2004, soldul creditelor în lei însuma 93,6 miliarde de lei, iar la valută depăşea uşor 120 de miliarde de lei.
 
Guvernatorul Băncii Naţionale a României a declarat, pe parcursul acestui an, în repetate rânduri, că revenirea creditării în lei este nu numai firească, ci şi de dorit.
 
„Eu nu spun adio creditului în valută, dar cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Eu spun adio debalansării, unui dezechilibru masiv între creditarea în monedă locală şi creditare în valută. În România, ponderea creditului în valută a scăzut după multă vreme sub 60%, iar prognoza noastră este că se duce chiar sub 50%, ceea ce reprezintă o evoluţie pozitivă“, a precizat Mugur Isărescu.
 
Guvernatorul BNR susţine că pe termen scurt, cel puţin, este improbabil să asistăm la o răsturnare spectaculoasă de situaţie în ceea ce priveşte dinamica împrumuturilor, date fiind constrângerile existente la adresa atât a ofertei, cât şi a cererii. În plus, Mugur Isărescu recomandă băncilor să acorde o importanţă mai mare calităţii creditării decât cantităţii.
 
„Sunt de părere că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanţurilor, calitatea alocării creditului este mai importantă decât volumul acestuia. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creştere economică autosusţinută, cred că este necesar ca băncile să direcţioneze resursele disponibile pentru creditare către investiţii productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costurile generate de alocările eronate din trecut“, a subliniat guvernatorul BNR, potrivit Agerpres.
 
El s-a referit la perioada pre-criză, când asistam la rate de creşteri spectaculoase, atât pe creditarea în lei (plus 39,2% în 2007), cât şi la valută (plus 84% în acelaşi an). 
 
Şeful BNR s-a declarat mulţumit în general de evoluţia creditării în lei, însă a atras atenţia băncilor asupra faptului că întreprinderile mici şi mijlocii nu au acces la finanţare. 
 
Acesta a recomandat băncilor să se apropie mai mult de clienţi, să contribuie la realizarea de proiecte comune şi să investească în perfecţionarea angajaţilor în acest sens. În privinţa deciziilor de politică monetară menite să încurajeze creditarea, în 2014, BNR a redus dobânda de politică monetară în cinci tranşe de câte 0,25 puncte procentuale (1,25 puncte procentuale în total), până la 2,75% pe an. Pe de altă parte, Banca Centrală a redus şi rezervele minime obligatorii atât la lei, de la 15% la 10%, în două tranşe, cât şi la valută, de la 20% la 14%, în trei tranşe.
 
Pe de altă parte, creditarea în lei a devansat în dinamică finanţarea în valută şi pentru că băncile comerciale au redus drastic oferta pe valută, având în vedere că se confruntă cu reducere a finanţărilor în monedă străină generată de retragerea liniilor de finanţare de către băncile mamă. 
 
Guvernatorul BNR susţinea că, în ultimii cinci ani, băncile mamă au retras de la reprezentantele din România aproximativ nouă miliarde de euro. Şi, cum sursa externă de finanţare nu a putut fi compensată din resurse interne, multe bănci au eliminat oferta de creditare în valută pentru persoanele fizice, iar pentru firme s-a redus semnificativ.




Mai puteţi citi: 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: