România s-a împrumutat mai mult decât în anii de criză şi recesiune

Datoria nouă contractată de Guvern în intervalul 2017-2020 se va situa la 139,6 miliarde de lei, potrivit estimărilor Comisiei Europene, analizate de Profit.ro.

Suma este mai mare chiar şi decât împrumuturile de 136,9 miliarde de lei contractate de România în perioada 2009-2012, ani de criză şi recesiune, în care Guvernul a fost nevoit să apeleze la un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, scrie profit.ro. 

Dacă în 2009-2012 România resimţea din plin una dintre cele mai dure crize economice globale, 2017-2020 nu justifică astfel de împrumuturi. 

Sumele de 139,6 miliarde de lei şi 136,9 miliarde de lei reprezintă datorie netă, contractată pentru acoperirea deficitului bugetar, deci nu includ şi împrumuturile luate de Guvern în perioada respectivă pentru plata unor datorii vechi ajunse la scadenţă, proces numit rostogolire a datoriei. 

Perioada 2009-2012 reprezintă o referinţă pentru creşterea datoriei publice. România a fost prinsă nepregătită de criza globală, iar statul, profitând şi de îndatorarea redusă, de circa 13% din PIB, a împrumutat mult. Ulterior, chiar dacă finanţele statului s-au stabilizat, datoria a fost redusă, ca pondere în PIB, destul de puţin şi departe de nivelul de 13%. Datoria publică a statului se situează în prezent la circa 35% din PIB.

Datoria externă a României a crescut alarmant 

Datoria externă a României a crescut, în primele şapte luni din an, cu peste 8 miliarde de euro, în special din cauza împrumuturilor făcute de Ministerul Finanţelor prin emisiunile de euroobligaţiuni, a informat vineri BNR.

„Creşterea datoriei publice directe în primele şapte luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice, în valoare nominală de 5.000 milioane euro (5 miliarde de euro), precum şi din influenţa preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică, în valoare de 2.134 milioane euro”, arată banca centrală.

Potrivit acesteia, în perioada ianuarie-iulie 2019, datoria externă totală a crescut cu 8.194 milioane euro.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 73.331 milioane euro la 31 iulie 2019 (68,1 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 7,9 la sută faţă de 31 decembrie 2018, iar datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2019 nivelul de 34 280 milioane euro (31,9 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 9 la sută faţă de 31 decembrie 2018.

În acelaşi interval, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6,025 miliarde de euro, în creştere cu circa 24% comparativ cu cel din perioada similară din 2018, de 4,859 miliarde euro, informează BNR.

Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar şi depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale şi avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii şi scheme de garanţii standardizate, alocări de DST de la FMI şi alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).

Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi de autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Soldul titlurilor de stat cumpărate de nerezidenţi este estimat ca diferenţă între soldul emisiunilor efectuate de Administraţia Publică şi soldul deţinerilor de titluri de stat aferente sectoarelor instituţionale rezidente raportat de principalii intermediari financiari atât în nume propriu, cât şi în numele clienţilor pentru care prestează servicii de custodie, pe baza Regulamentului BNR nr. 4/2014 cu modificările şi completările ulterioare.

Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi de autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică.