România a împrumutat de pe pieţele internaţionale 2 miliarde de euro, la prima ieşire din acest an

România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale prin intermediul a două noi emisiuni de obligaţiuni, pe 12 şi 20 de ani, scrie profit.ro. Potrivit publicaţiei, interesul investitorilor a fost semnificativ, cu subscrieri de 5,3 miliarde de euro, în contextul în care România plăteşte dobânzi ridicate comparativ cu alte state cu ratinguri similare din Europa Centrală şi de Est.

„Guvernul intenţiona să atragă prin aceste două emisiuni, prima ieşire pe pieţele externe din acest an, între 1 şi 2 miliarde de euro. Astfel, România a vândut eurobonduri pe 12  ani de 750 de milioane de euro, iar cele pe 20 de ani au însumat 1,25 miliarde euro, împrumutând suma maximă ţintită”, arată profit.ro.

Potrivit unui bancher neimplicat în tranzacţie citat de publicaţie, nu existau aşteptări ca România să aibă probleme în a atrage banii vizaţi, întrucât Guvernul de la Bucureşti plăteşte unele dintre cele mai mari dobânzi dintre ţările din regiune cu rating recomandat investitorilor.

Ministerul Finanţelor a anunţat ulterior că România a atras 2 miliarde euro de pe pieţele externe printr-o emisiune de euroobligaţiuni în două tranşe, cu maturităţi de 12 ani şi 20 ani, înregistrând „cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturităţi”.

Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat, în data de 1 februarie 2018, 2 miliarde euro de pe pieţele financiare internaţionale printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro, în două tranşe, din care 750 milioane euro cu maturitatea de 12 ani cu cupon 2,50% şi 1,25 miliarde euro cu maturitatea de 20 ani cu cupon 3,375%. Emisiunea s-a bucurat de un interes ridicat din partea investitorilor fiind suprasubscrisă de peste 2 ori.

Finanţele precizează că tranzacţia face parte din planul de finanţare externă aferent anului 2018, prin aceasta emisiune România asigurând o parte importantă din necesarul de finanţare de pe pieţele externe pentru acest an, consolidând totodată rezerva financiară în valută la dispoziţia Trezoreriei statului. Totodată, prin maturităţile alese, România a urmărit atingerea obiectivului de extindere a curbei de maturităţi în euro.

Cererea totală a cumulat peste 5,3 miliarde euro provenind din aproximativ 300 ordine de subscriere din partea investitorilor, cererea finală la nivelul preţului stabilit ridicându-se la peste 4 miliarde euro (1,7 miliarde euro pentru tranşa de 12 ani şi 2,4 miliarde euro pentru tranşa de 20 de ani). Baza investiţională a tranzacţiei a fost diversificată atât din punct de vedere geografic, cât şi a tipurilor de investitori pentru ambele tranşe, înregistrându-se o participare din 28 de ţări pentru fiecare dintre tranşe.

Emisiunea a fost intermediată de către Barclays Bank PLC, Erste Group Bank AG, Societe Generale, Unicredit şi ING Bank NV.

Cele două tranşe au fost realizate la cele mai mici marje peste cotaţiile de referinţă mid-swap pentru maturităţile emise. Astfel, pentru maturitatea de 12 ani s-a obţinut un randament de 2,585% iar pentru emisiunea de 20 ani s-a obţinut cel mai scăzut cost aferent acestei maturităţi cu un randament de 3,45%, în scădere faţă de emisiunea cu aceeaşi maturitate realizată în octombrie 2015 la un randament de 3,93% (care a fost redeschisă ulterior în februarie 2016 la un randament de 3,90% şi în aprilie 2017 la un randament de 3,55%).

Strategia de execuţie a emisiunii a permis reducerea succesivă a costurilor pentru ambele tranşe, pe măsura creşterii ordinelor de subscriere a celor două tranşe şi a creşterii calităţii investitorilor care au plasat ordinele. Astfel, în cazul maturitaţii de 12 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 150 la 133 puncte de bază, în timp ce pentru maturitatea de 20 ani, marja de risc de credit a fost redusă de la 210 la 190 puncte de bază, România obţinând astfel cele mai mici marje de risc de credit pentru aceste maturităţi.

„Emisiunea de euroobligaţiuni realizată ieri nu este un împrumut special, ci este un instrument uzual pe care Ministerul Finanţelor Publice îl utilizează pentru asigurarea necesităţilor de finanţare a deficitului bugetar şi refinanţare a datoriei publice. Aceste emisiuni reflectă însă, percepţia mediilor investiţionale şi a pieţelor financiare asupra evoluţiei României pe termen lung. Suprasubscrierea celor două tranşe de emisiune, cât şi diversificarea bazei investiţionale atât pe tipuri de investitori, cât şi din punct de vedere geografic reflectă încrederea pe termen lung în dezvoltarea economică a ţării noastre. Această emisiune se încadrează perfect în strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale care vizează extinderea maturităţii portofoliului de datorie şi implicit reducerea riscului de refinanţare, consolidarea rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei statului, precum şi minimizarea costurilor pe termen lung aferente împrumuturilor guvernamentale", a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Detalii privind distribuţia pe tipuri de investitori şi distribuţia geografică aferente celor două tranşe:

Pentru tranşa de 12 ani distribuţia geografică a fost următoarea: USA (19%), Centrul şi Estul Europei (16%), Germania/Austria (16%), România (14%), Franţa/Benelux (9%), Italia (9%), Elveţia (6%) şi UK (5%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (62%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (25%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (5%) şi alţi investitori (1%).

Pentru tranşa de 20 ani distribuţia geografică a fost următoarea: UK (33%), Germania/Austria (32%), USA (10%), Eleveţia (6%), Italia (5%), Franţa/Benelux (4%), Centrul şi Estul Europei (3%) şi Scandinavia (2%). În privinţa tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (72%), fiind urmaţi de bănci comerciale şi bănci private (12%), fonduri de pensii şi societăţi de asigurare (8%), bănci centrale (6%) şi alţi investitori (4%).