Restart pentru sistemul Bauspar

Sistemul de economisire-creditare pentru locuinţe (Bauspar) va fi restartat după 2 ani în care a stat blocat, după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea modificărilor aduse la această lege.

Conform legii adoptate de Parlament, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) vor modifica în mod corespunzător normele metodologice de aplicare necesare punerii în practică a noii legi.

Noua lege va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial şi se va aplica doar clienţilor noi care vor semna contracte de economisire – creditare după acea dată. Pe de altă parte, clienţii existenţi ai băncilor pentru locuinţe îşi vor continua contractele de economisire – creditare pe baza legii care era în vigoare la data semnarii acestora.

Ce este sistemul Bauspar          

Sistemul Bauspar a avut un aport deosebit la reconstruirea Europei încă din anii 1950. Sistemul de economisire creditare a oferit „cadrul de lucru” instituţional pentru a ajuta într-o perioadă în care alte resurse financiare erau limitate sau foarte scumpe. Băncile de locuinţe oferă credite ipotecare cu dobânzi fixe.

Principiile fundamentale ale sistemului de economisire creditare sunt simple. Întâi clientul Bauspar economiseşte, statul susţinând prin intermediul unei prime de stat acest comportament, apoi banca acordă credite pentru domeniul locativ din fondul economisit acelor clienţi care îşi doresc acest lucru şi care sunt eligibili.

Potrivit sistemului din România, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de către client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

În plus, finanţarea prin băncile pentru locuinţe este mai ieftină, dobânzile fiind semnificativ sub cele de la creditele de consum.

Astfel, potrivit jucătorilor din piaţă, un român care intră în sistem primeşte, pentru cei cinci ani în care trebuie să economsească, o doândă medie actuală de 1,3%, iar cei care iau credite plătesc o dobândă medie anuală cuprinsă între 4 şi 6%, în funcţie de mai mulţi parametri (scadenţă, valoare, bonitate etc).

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.

De ce a fost blocat

Băncile nu au mai primit depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare în ultimii doi ani, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat în 2015, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituţiei.

Potrivit raportului, „s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice - copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

Curtea de Conturi a atras atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, „rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise.

Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare au argumentat, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria,  este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat.

Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

Inspectorii Curţii de Conturi au acuzat băncile pentru locuinţe de un prejudiciu total de 384 milioane lei în derularea sistemului de economisire-creditare susţinut de către stat.

Rapoartele Curţii de Conturi au blocat complet sistemul de economisire-creditare din România, în condiţiile în care cele două bănci româneşti pentru locuinţe nu mai primeau depozite noi de la clienţi, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă şi s-a obţinut chiar suspendarea efectelor lor, însă au provocat o nesiguranţă în piaţă, iar efectul a fost blocarea sistemului începând din martie 2016.