Ce gândeşte un restanţier: „Am datorii pentru că mi-am pierdut jobul, mi-e ruşine şi vreau să plătesc cât mai repede“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cei mai mulţi români ajung să fie restanţieri la bănci pentru că şi-au pierdut slujba, se simt jenaţi de acest lucru şi încearcă să-şi achite rapid datoriile.

Chiar dacă aproape două treimi dintre români consideră că este bine „să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma“ şi doar 36% sunt de părere că „cine nu riscă nu câştigă“, aproape 700.000 de persoane fizice au ajuns să aibă la finele lunii martie restanţe la peste 950.000 de c redite. 

„La nivel declarativ, românii au un apetit redus pentru risc. (...) Numai că, în ultimii ani, românii – mai ales cei tineri – şi-au schimbat radical perspectiva. Unul dintre cei intervievaţi (în vârstă de 29 de ani) spune clar că «în societatea modernă, plină de evenimente neprevăzute, să ai datorii reprezintă un fapt banal, la ordinea zilei»“, explică antropologul Vintilă Mihăilescu rezultatele sondajului „Cum îţi gestionezi datoriile“ desfăşurat recent la comanda Kruk România, companie de management al creanţelor.  

Şi, totuşi, de ce ajung românii să aibă restanţe la bănci? Rezultatele sondajului arată că aproape jumătate dintre respondenţi (45%) susţin că au ajuns să fie somaţi să achite datorii importante din motive independente – au rămas fără slujbă sau au avut un incident în familie. În acelaşi timp, 15% din cei cu datorii consideră că şi-au făcut greşit socotelile la început şi şi-au spus „vom vedea“. De altfel, 30% din români fără datorii cred că una dintre principalele cauze pentru care ceilalţi au acumulat debite restante este un calcul greşit făcut atunci când au apelat la un împrumut.

Cei mai mulţi dintre cei care au ajuns restanţieri şi au primit somaţii de plată au simţit jenă şi ruşine (peste 56%), iar aproape 27% s-au declarat enervaţi, potrivit rezultatelor sondajului. Doar 12,23% au rămas indiferenţi într-o astfel de situaţie. Pentru a scăpa din situaţia „ruşinoasă“ şi incomodă, majoritatea celor intervievaţi (peste 53%) se conformează şi plătesc cât pot de repede. De asemenea, aproape 57% consideră că negocierea cu o firmă de colectare a creanţelor este o soluţie, iar două treimi ar prefera plata în rate a restanţelor. Numai că aproape 85% din cei intervievaţi nu au ştiut numele niciunei companii de colectare a creanţelor. 

Sondajul „Cum îţi gestionezi datoriile“ s-a derulat online, în perioada 29 aprilie-7 mai 2013, pe un eşantion de 7.106 respondenţi cu vârsta de peste 18 ani.


Portretul-robot al restanţierului român

Sex: masculin

Vârstă: 43 de ani

Regiune: Muntenia

Valoare restanţă: 2.727 de lei

Zodia: Scorpion


Restanţe de 2,25 miliarde de euro

Valoarea restanţelor înregistrate de populaţie la credite a ajuns la finele lunii martie la echivalentul a 9,89 miliarde de lei (2,25 miliarde de euro), în creştere cu 30% faţă de nivelul din urmă cu un an. 

Numărul de restanţieri era la finalul primului trimestru din 2013 de aproape 700.000, iar numărul creditelor cu restanţe era de peste 960.000. arată datele Băncii Naţionale. Reiese de aici că sunt români care  nu şi-au plătit ratele la timp la două sau la chiar mai multe împrumuturi. 

Peste 40% din restanţe se înregistrează la creditele în euro, pe fondul deprecierii din ultimii ani a leului în raport cu moneda unică. O creştere însemnată a sumelor restante s-a înregistrat în ultimul an la împrumuturile în franci elveţieni, valuta scumpindu-se semnificativ. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite