Război deschis pentru marcarea aurului. Cine e de vină pentru tinichelele poleite vândute ca bijuterii

Război deschis pentru marcarea aurului. Cine e de vină pentru tinichelele poleite vândute ca bijuterii

Conflictul survine pe măsură ce se apropie votul decisiv asupra unui proiect de lege în Camera Deputaţilor  FOTO: Adevărul

O mare parte din bijuteriile vândute în România sunt pur şi simplu tinichele poleite. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi patronatele vor să reglementeze problema, dar nu se înţeleg asupra mijloacelor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bijutierii se înfruntă în aceste zile cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) pe marcarea aurului, o problemă cu o miză uriaşă: eliminarea unei evaziuni estimată anual la 300 de milioane de euro şi certificarea obiectelor realizate din metale preţioase astfel încât cumpărătorii să nu achiziţioneze obiecte fără valoare.

Pe de o parte, patronatele din domeniu acuză ANPC, instituţie care a preluat prerogativele în acest domeniu în anul 2000 de la Banca Naţională a României (BNR), că permite, sub ştanţa sa, vânzarea de de bijuterii clasificate ca fiind din aur dar care, în realitate, sunt falsuri. Bijutierii au prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, o serie de astfel de piese, toate cu marca de stat a României, aplicată de către ANPC, care au fost secţionate în faţa camerelor. 

Într-unul din cazuri a fost prezentat un obiect care era vândut ca şi cum ar fi din aur de 18 carate, dar care nu avea decât 0,8 grame aur iar 8 grame era argint. Practic, cu aur de 30 de euro se vindea un produs cu 500 de euro. În alte cazuri au fost prezentate diverse combinaţii de cupru sau zinc, în interiorul unor bijuterii găsindu-se inclusiv plumb.

„ANPC a reuşit performanţa să promoveze nişte falsuri ca fiind autentice. Noi considerăm că producătorul care-şi pune ştanţa lui are o răspundere penală şi materială. Dacă statul îşi pune ştanţa (pe falsuri – n.red.) e un fenomen deosebit de grav“, a declarat Constantin Vasilescu, preşedintele Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase – Diamond Gold.

Jumătate din firme încalcă legea

De partea cealaltă, instituţia de stat a precizat că la ultimul control, în care au fost verificaţi 2.400 de operatori economici din domeniu, reprezentând 30% din piaţă, s-a constatat că jumătate încalcă legislaţia. De asemenea, 20% dintre obiectele din metale preţioase comercializate sunt neconforme, acesta fiind cel mai mare procent din Uniunea Europeană. În fine, circa 30% din firme comercializează obiecte comune cu marca proprie sau vechea marcă a statului, valabilă până în 2008, ca fiind obiecte realizate din metale preţioase. Potrivit instituţiei de stat, evaziunea din domeniu se ridică anual la 300 de milioane de euro.

ANPC menţionează că, din ianuarie 2011 până acum, au fost făcute împreună cu mai multe instituţii ale statului – IGP, IPJ, DIICOT şi CJPC – un număr de 285 de controale, confiscându-se peste 200 de kilograme de argint şi 50 de kilograme de aur. De asemenea, între ianuarie 2011 şi aprilie 2013 au fost expertizate Trezoreriile din teritoriu, fiind confiscate 55 de kilograme de metal preţios (aur şi argint). 

În privinţa obiectelor cu marca aplicată de către ANPC, instituţia argumentează că este posibil să fie un fals, aşa cum s-au mai găsit.

Ce vrea Protecţioa Consumatorului

În acest sens, autoritatea doreşte modificarea legislaţiei, astfel încât toţi bijutierii să fie obligaţi să marcheze cu marca de stat toate obiectele realizate şi comercializate în România. Scopul ar fi ca producătorii/importatorii să aplice marca de responsabilitate prin care să-şi asume viciile ascunse ale obiectelor, respectiv conţinutul.

În cazul în care proiectul va fi votat, obiectele realizate din metale preţioase vor purta trei mărci: marca de titlu – care informează consumatorul cu privire la conţinutul de metal preţios din bijuterie; marca de responsabilitate – care identifică operatorul economic ce a comercializat pentru prima dată bijuteria, sau, după caz, marca de trasabilitate – în cazul bijueriilor second hand. În fine, marca de stat are scopul de a certifica tot conţinutul de metal preţios din bijuterie.

O altă justificare a legii este faptul că acum comercializarea obiectelor din metale comune ca fiind metale preţioase a depăşit graniţele României devenind aproape o problemă europeană. Zeci de persoane de naţionalitate română introduc şi comercializează ilegal în state ale UE sute de kilograme de bijuterii din alamă ca fiind din aur, potrivit ANPC. De asemenea, se va evita un infringement european. Proiectul se află la Camera Deputaţilor, care este şi cameră decizională.

Ce vor patronatele

De partea cealaltă, proiectul este puternic contestat de către patronate. „Cine răspunde în cazul în care obiectele ştanţate de ANPC se dovedesc false?“, se întreabă Vasilescu. El menţionează că, în varianta actuală a legii, bijutierii care ştanţează falsurile sunt pasibili de închisoare. Patronatele acuză că instituţia nu dispune decât de 21 de centre de marcare, ceea ce înseamnă că nu are competenţa şi infrastructura necesară pentru a institui marcarea obligatorie.

În replică, aceasta răspunde că numărul de sucursale este oricum mai mare faţă de statele din regiune, în Ungaria fiind doar unul, în Cehia şi Polonia câte şase, în vreme ce în Vest, Franţa dispune de 10 astfel de centre, iar Marea Britanie de doar patru. 

Patronatele din domeniu mai susţin că marcarea de stat obligatorie pe toate bijuteriile din piaţa românească va duce la dispariţia câtorva mii de întreprinderi mici şi mijlocii şi a câtorva zeci de mii de locuri de muncă din cele 100.000 existente în acest moment.

Fraude la importuri

Bogdan Cristian Nica, preşedintele ANPC, a arătat cu degetul către fraudele făcute la importuri. „Vama nu stă să verifice calitatea aurului, e declaraţie pe proprie răspundere, urmează declaraţia şi vede că e aur de 8 carate. Şi pe urmă, constatăm că e de 14 carate. 

El vine în ţară îşi pune marca de 14 carate şi nu-l întreabă nimeni. Dar dacă ştie că vin eu şi pun marca statului pe acel aur, eu coroborez cu actul vamal: „Bădie, stai aşa, că mi-ai făcut o fraudă!” De-asta suntem în război cu ei. În schimb, dacă eu marchez toate bijuteriile care intră în ţară, atunci e clar pentru toată Europa că există certificarea calităţii statului român, facem Convenţii de Reciprocitate şi nu mai e nevoie ca celelalte state să verifice suplimentar bjuteriile româneşti de export”, a afirmat pentru Nica pentru „Adevărul”.

Miza: 6 tone de bijuterii vândute anual

În acest moment există 7.000 de operatori autorizaţi, din care 700 au marcă de operator, numită de responsabilitate, în vreme ce 90% firme folosesc marca ANPC, denumită marcă de certificare, potrivit avocatei Otilia Sava, care este şi purtătoarea de cuvânt a Patronatului Bijutierilor din România.

Cele 700 de companii ar vinde în acest moment peste 50% bijuteriile comercializate în România, potrivit patronatelor. Anual se vând în ţara noastră bijuterii cântărind în total 6 tone, în vreme ce în 2007 nivelul era de 15 tone. ANPC contestă cifrele, spunând că marchează 70% din produsele puse legal în piaţă şi 90% din totalul operatorilor.

În acest moment 16 state europene, între care Franţa, Olanda, Marea Britanie, Spania, Portugalia sau Irlanda unde activitatea din domeniul metalelor preţioase trebuie certificată. Patronatele aduc Germania ca exemplu, unde nu există o astfel de prevedere.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările