PSD a publicat proiectul legii salarizării unitare DOCUMENT

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Proiectul legii salarizării a fost făcut public de PSD, el urmând să intre în Parlament în 7-10 zile, au anunţat preşedintele PSD Liviu Dragnea şi ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu. Vezi ataşat proiectul de lege, cum vor creşte salariile până în 2022 şi la ce nivel vor ajunge acestea după implementarea completă a legii.

Potrivit prevederilor legii cadru, în sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcţiei de bază/salariu al funcţiei de bază/indemnizaţie de încadrare/indemnizaţie lunară este de 1 la 12. 

Prevederile se aplică etapizat, începând cu 1 iulie 2017.

Primele salarii care vor creşte, de la 1 iulie 2017, după noua lege a salarizării unitare, vor fi soldele militarilor, salariile poliţiştilor şi ale angajaţilor din administraţia publică locală, inclusiv ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene şi ai consiliului general al municipiului Bucureşti. Toate celelalte salarii urmează să fie majorate începând cu 1 ianuarie 2018, pentru ca până în 2022 creşterile să fie aplicate gradual.

Creşteri de 100% pentru baza piramidei

Guvernul motivează creşterile precizând că astfel vor fi eliminate disfuncţionalităţile existente în sistemul public de salarizare.

Astfel, vor creşte salariile de bază mici cu un procent mai mare faţă de celelalte salarii de bază, astfel încât raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar se reduce la 1 la 12, faţă de 1 la 15 cât este în prezent.

Aşadar, salariile de bază aflate la baza piramidei salariale vor înregistra o creştere accentuată, în jur de 100%, această creştere fiind din ce în ce mai mică pentru salariile aflate în partea superioară a piramidei salariale.

Legea prevede, de asemenea, creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună.

Mai mult, se doreşte creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% -150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% - 125% pentru învăţământul universitar.

Legea prevede, totodată, creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul artistic din familia ocupaţională „Cultură“, dar şi creşterea substanţială, de peste 100%, a salariilor de bază pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în special pentru funcţiile cu nivel mai mic de salarizare.  

Noua lege mai prevede şi acordarea primei de vacanţă anuale, sub formă de vouchere de vacanţă, la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată, dar şi acordarea indemnizaţiei de hrană anuală la nivelul a două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

Creştere între 90 şi 150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33 şi 125% pentru universitar

Creşterea salariilor de bază pentru personalul din educaţie este cuprinsă între 90% şi 150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% şi 125% pentru învăţământul universitar, potrivit proiectului Legii salarizării unitare.

Noul proiect de lege a salarizării prevede ca profesorii universitari să aibă, în anul 2022, salarii de bază cuprinse între 5.625 de lei şi 10.880 de lei.

De asemenea, un rector poate câştiga 16.232 de lei, în timp ce un decan ajunge să fie plătit cu 14.916 lei.

În învăţământul preuniversitar, un profesor debutant cu studii de lungă durată va câştiga 4.098 de lei, în timp ce un profesor cu gradul I va primi lunar un salariu de bază între 4.372 de lei şi 5.517 lei, în funcţie de vechime.

Totodată, un profesor cu studii superioare de scurtă durată va câştiga, în 2022, între 4.052 şi 4.600 în funcţie de grad şi de vechime, în timp ce un profesor debutant, cu astfel de studii, va primi 4.007 lei.

Pentru învăţător, educatoare, maistru-instructor cu studii de nivel liceal sunt prevăzute salarii cuprinse între 3.916 lei şi 4.372 de lei, în funcţie de grad şi vechime.

În acelaşi timp, un institutor sau un maistru-instructor cu studii superioare de lungă durată şi grad didactic I poate câştiga între 4.280 de lei şi 4.600 de lei.

De asemenea, potrivit noii legi, un pedagog sau un laborant cu gradul I va câştiga între 3.850 de lei şi 4.087 de lei, iar un supraveghetor de noapte treapta I, 2.570 de lei.

Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea instituţiilor, unităţilor de învăţământ şi a partenerilor sociali, va stabili gradul funcţiilor de conducere, prin ordin al ministrului, emis în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în funcţie de următoarele criterii: număr de personal, elevi/studenţi, categorii de unităţi, se mai arată în proiectul de lege.

Actul normativ mai prevede ca personalul didactic calificat de predare şi conducere care îşi desfăşoară activitatea în localităţi izolate să primească o indemnizaţie de până la 20 la sută din salariul de bază, în raport cu zona geografică respectivă, diferenţierea pe zone şi localităţi urmând să fie aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Personalul didactic din învăţământul special beneficiază de o majorare cu 15 la sută a salariului de bază, iar personalul didactic din învăţământ, inclusiv personalul didactic auxiliar din bibliotecile central-universitare beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs.

Această gradaţie se acordă pentru 16 la sută din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar, respectiv al instituţiei de nivel superior, şi reprezintă o creştere cu 25 la sută a salariului de bază detinut.

Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de patru  ani. 

Proiectul prevede ca personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practică pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de un spor de 10-25 la sută din salariul de bază, în raport cu timpul efectiv lucrat şi calculat în raport cu numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, potrivit regulamentului de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale, dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice cu două ore pe săptămână. 

În plus, potrivit proiectului, personalul didactic care asigură predarea simultană la 2-5 clase de elevi/grupe în învăţământul preşcolar, primar sau gimnazial primeşte o majorare a salariului de bază, după cum urmează: pentru 2 clase de elevi/grupe, o creştere cu 7 la sută a salariului de bază deţinut; pentru trei clase de elevi/grupe, o creştere cu 10 la sută a salariului de baza deţinut; - pentru patru clase de elevi/grupe, o creştere cu 15 la sută a salariului de baza deţinut; pentru cinci clase de elevi/grupe, o creştere cu 20 la sută a salariului de bază deţinut. 

De asemenea, personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, învăţătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învăţământul primar, profesorii pentru învăţământul preşcolar beneficiază de o majorare de 10 la sută a salariului de baza.

Pentru personalul din instituţiile de învăţământ superior, consiliile de administraţie  pot stabili salarii diferenţiate, cu o creştere de până la 30 la sută a salariului de bază deţinut, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia. Sumele pentru aceste salarii se vor plăti exclusiv din venituri proprii.

Totodată, personalul didactic de predare din învăţământul superior poate primi un spor pentru conducătorii de doctorat de până la 1 la sută pentru fiecare student-doctorand dar nu mai mult de 10 la sută din salariul de bază, se mai arată în proiectul de lege.

Cei care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare, poate primi un spor de până la 15 la sută din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, cu respectarea prevederilor legale în vigoare..

Personalul didactic care desfăşoară activitate de predare - învăţare - evaluare în sistemul penitenciar primeşte un spor de până la 15 la sută din salariul de bază. 

Salarizarea cadrelor didactice încadrate ca profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar se face la nivelul încadrării pentru un profesor cu studii superioare din învăţământul preuniversitar, potrivit legii.

Medicii vor primi salarii de bază între 5.700 de lei şi 16.250 de lei

Proiectul legii salarizării, pus în dezbatere publică, prevede ca, în anul 2022, medicii să primească salarii de bază cuprinse între 5.700 de lei şi 16.250 de lei, în timp ce asistenţii vor câştiga între 3.610 lei şi 5.649 de lei.

Prin noua lege a salarizării vor creşte substanţial salariile de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, (medici şi asistente medicale) astfel încât medicul de la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) să beneficieze de echivalentul a 3.600 de euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună, se arată în expunerea de motive care însoţeşte actul normativ.

Astfel, în 2022, în unităţile clinice, medicii primari, ca şi medicii dentişti primari, vor câştiga 12.500 de lei, în timp ce medicii specialişti vor avea un salariu de bază de 9.900 de lei.

Totodată, medicii rezidenţi din unităţile clinice vor avea un salariu de bază între 5.700 de lei şi 7.900 de lei, în funcţie de anul de rezidenţiat.

Potrivit proiectului, un medic va avea salariul de bază 6.400 de lei, un farmacist - între 5.315 şi 5.528 de lei, în timp ce un farmacist rezident va câştiga între 4.302 de lei şi 4.388 de lei. În acelaşi timp, un fiziokinetoterapeut va primi între 3.950 şi 4.819 lei, iar un asistent între 3.610 şi 4.345 de lei.

Tot în unităţile clinice, un tehnician dentar va câştiga, în 2022, între 3.610 lei şi 3.850 de lei, iar o soră medicală va avea salariul de bază între 3.610 lei şi 3.750 de lei, la fel ca un autopsier.

În domeniul anatomiei patologice şi al medicinii legale, un medic primar va câştiga 16.250 de lei pe lună, iar un medic specialist, 12.870 de lei, în timp ce medicii rezidenţi vor avea salarii de bază cuprinse între 5.700 şi 7.300 de lei, iar asistenţii între 4.693 şi 5.649 de lei.

La serviciile de ambulanţă şi Unităţile de Primiri Urgenţe, un medic primar va primi un salariu de bază de 13.338 de lei în 2022, iar un medic specialist, 10.563, în timp ce rezidenţii vor fi plătiţi cu sume între 5.700 şi 7.300 de lei.

În acelaşi timp, managerii de spitale vor primi între 14.257 de lei şi 14.975 de lei.

În unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15 la sută din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture, se mai arată în proiectul de act normativ.

Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100 la sută din salariul de bază al funcţiei îndeplinite, potrivit proiectului.

Creşterile din sistemul judiciar, mai mari pentru magistraţii din vârful ierarhiei

Creşterile salariale prevăzute pentru sistemul judiciar vor fi mai consistente pentru pentru magistraţii cu funcţii de conducere, majorările fiind procentual cu atât mai mari cu cât un magistrat are o funcţie mai înaltă. Astfel, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general vor avea salarii cu 13% mai mari, pe când un procuror şef de birou va primi un salariu mărit cu numai 2%.

Salariile preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului general al Parchetului ICCJ vor creşte cu 13%, în timp ce pentru procurorii şefi ai DNA şi DIICOT, pentru vicepreşedintele ICCJ şi pentru prim-adjunctul procurorului general majorarea salarială va fi de 11,5%, iar pentru preşedinţi, procurorii generali şi prim-procurori de la curţile de apel, tribunale, judecătorii şi parchete de pe lângă aceste instanţe salariile vor creşte cu 10%.

O majorare de 9% o vor avea consilierii procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism 9%

Cu 8% cresc salariile pentru următoarele funcţii: procuror şef secţie, procuror şef secţie în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism 8%. Adjuncţii acestora vor beneficia de un plus la salariu de numai 5%. Procurorii care sunt şefi de serviciu şi de birou au majorări de 3%, respectiv 2%.

La capitolul sporuri, salariaţii din sistemul judiciar pot beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizaţia lunară de încadrare, corespunzător timpului lucrat. Magistraţii precum şi o parte din personalul auxiliar beneficiază de un spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% şi un alt spor, pentru păstrarea confidenţialităţii, de 5%.

Preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizaţie de încadrare egală cu cea a preşedintelui, respectiv vicepreşedintelui ÎCCJ. Indemnizaţia de încadrare a membrilor aleşi ai CSM cu funcţie de procuror sau judecător este în cuantum similar celei a unui preşedinte de secţie al ÎCCJ. Ei mai primesc şi o indemnizaţie de membri de 25% din indemnizaţia brută lunară maximă a judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile primesc o indemnizaţie de membru egală cu 50% din indemnizaţia brută lunară maximă a unui judecător ÎCCJ.

Potrivit Legii salarizării, preşedintele ÎCCJ şi preşedintele CCR au acelaşi coeficient al salarizării cu preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi cu primul-ministru, adică 11. Judecătorii de la ÎCCJ şi de la CCR au un coeficient de 10,5. Astfel, preşedintele ÎCCJ şi cel al CCR vor avea 15.950 lei brut pe lună, judecătorii CCR şi cei ai ÎCCJ vor primi 15.225 lei brut pe lună.

 

Salariile de bază în instituţiile publice care se autofinanţează vor varia între 2.500 şi 10.880 lei, în anul 2022

Proiectul Legii salarizării unice prevede ca salariile de bază din autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale care se autofinanţează să varieze, în funcţie de natura postului ocupat - de execuţie sau de conducere - şi a studiilor absolvite, între un prag minim de 2.500 de lei şi un plafon de 10.880, începând cu anul 2022.

Potrivit proiectului dat publicităţii luni, salariile în instituţiile şi autorităţile publice finanţate integral din venituri proprii aflate în sub autoritatea, în subordinea sau coordonarea Guvernului, ministerelor, Parlamentului sau altor organisme ale administraţiei central vor fi uşor mai mari decât în cazul celor aflate în subordinea administraţiei locale.

Astfel, pentru prima categorie, salariile personalului de execuţie vor porni  de la 2.500 de lei pentru cei cu studii generale şi vor ajunge la 5.791 de lei pentru cei cu studii superioare. Pentru funcţiile de conducere, nivelul minim este de 7.721 pentru absolvenţii de studii generale şi se poate ajunge la 10.880 de lei pentru absolvenţii de facultate.

În cazul instituţiilor care se autofinanţează şi se află în subordinea administraţiilor locale, salariile personalului de execuţie va varia între 2.500 de lei şi 5.315, în funcţie de studii, iar cele ale personalului de conducere între 6.229 şi 8.423 de lei.

Salariile de bază prezentate includ sporul de vechime la nivelul maxim.

Pe lângă salariul de bază, angajaţii acestor instituţii mai pot primi diverse sporuri: de 10% din salariul de bază pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, de până la 15% pentru condiţii grele de muncă, în funcţie de numărul de ore lucrate în aceste condiţii, de 20% pentru munca prestate în zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, de 15% pentru consemn la domiciliu şi de 20% pentru siguranţa navigaţiei.

Salariile ierarhilor Bisericii, plafonate la 65% din indemnizaţiile demnitarilor

Noua lege a salarizării plafonează indemnizaţiile primite de şefii cultelor - de la patriarh la episcopi - la 65% din indemnizaţiile înalţilor demnitari cu care sunt asimilate funcţiilor lor, o măsură care până acum se aplica în Legea salarizării doar funcţiilor din eşalonul doi al conducerii Bisericii.

"Personalul din conducerea cultelor asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică beneficiază de o indemnizaţie lunară, în cuantum de 65% din indemnizaţiile stabilite potrivit legii pentru funcţiile de demnitate publică, conform asimilărilor. Indemnizaţia lunară este unica formă de remunerare pentru personalul respectiv şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor, care se determină în raport cu venitul salarial", se arată în noua lege a salarizării.

Faţă de forma în vigoare în acest moment, este introdusă formula "în cuantum de 65% din indemnizaţiile stabilite potrivit legii pentru funcţiile de demnitate publică", fiind, în efect, o plafonare. Ea se aplică în acest moment doar personalul clerical care îşi desfăşoară activitatea în unităţile de cult, care primeau 65% din salariile de bază stabilite potrivit legii pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar de stat.

Funcţiile care sunt afectate de măsură - cele asimilate înalţilor demnitari - sunt patriarhul, mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii.

Potrivit legii, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este asimilat funcţiei de prim-ministru, care va avea, potrivit noii legi, 16.675 lei. Astfel, Patriarhul, cu un plafon de 65%, va câştiga doar 10.838 lei.

Etapele aplicării legii

Începând cu data de 1 iulie 2017, soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017. De asemenea, salariile de funcţie ale poliţiştilor se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna martie 2017. Mai mult, angajaţii din administraţia publică locală vor beneficia de salariile de bază stabilite conform prevederilor legii.

Pentru toate celelalte categorii de bugetari, salariile vor rămâne până la 31 decembrie 2017 la acelaşi nivel cu cel din luna martie 2017.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă mai multe creşteri salariale.

Medicii şi asistenţii medicali vor beneficia de salarii de bază la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022. Astfel, un medic primar cu studii superioare, gradaţie 0 va avea un salariu de bază de 12.500 lei, iar un medic rezident anul I va beneficia de un salariu de bază de 5.700 lei. Un asistent medical va avea un salariu de bază de 4.345 lei.

Personalul didactic din învăţământ va beneficia de o majorare a salariilor de bază de 50% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.

Pentru toate celelalte categorii de bugetari, salariile de bază se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017.

Indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienţilor şi a salariului de bază minim brut pe ţară.

În perioada 2019-2022, salariile de bază se vor majora în fiecare an, crescând cu câte un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018.

În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază  sunt mai mari decât cele prevăzute pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari, ca urmare a majorărilor, se acordă cele prevăzute pentru anul 2022.

Începând cu 1 ianuarie 2018, cuantumul sporurilor, majorărilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, premiilor se determină utilizând salariul de bază.

Mai mult, salariile de bază se rotunjesc din leu în leu în favoarea salariatului.

Legea salarizarii unitare

Anexa nr. V - FAMILIA OCUPAŢIONALĂ DE FUNCŢII BUGETARE ”JUSTIŢIE” ŞI CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite