Programul „Investeşte în tine” implică riscuri mari pentru stat

Guvernul vrea să dea împrumuturi cu dobândă zero românilor şomeri şi circa 8 milioane de persoane se califică. Părerile economiştilor sunt împărţite: unii consideră că este o idee bună că statul investeşte în forţa de muncă, dar forma în care este prezentată măsura este deocamdată prea frumoasă ca să fie adevărată. Alţii spun că programul nu este decât o altă strategie pentru câştigarea de electorat, dar şi că statul îşi asumă riscuri mari.

Vicepremierul Viorel Ştefan a anunţat săptămâna trecută că Guvernul va promova în următoarea şedinţă de Guvern un program numit „Investeşte în tine”, prin care să acorde împrumuturi fără dobândă, garantate în proporţie de 80% de către stat. persoanelor care sunt încadrate într-o formă de învăţământ sau urmează cursuri de calificare. Suma ar urma să fie de până la 40.000 de lei, iar dacă aceştia se angajează, mai pot primi o suplimentare de până la 20.000 de lei. De aceşti bani vor beneficia atât ei, cât şi ceilalţi membri ai familiei. În primii 5 ani, beneficiarii nu ar trebui să returneze niciun ban. Creditele urmează să fie acordate de către bănci, iar statul va suporta în acea perioadă de graţie şi dobânzile şi comisioanele. După acea perioadă, în caz de neplată, beneficiarul le va suporta.

Reprezentanţii elevilor şi studenţilor au solicitat de urgenţă să fie chemaţi la consultări, ei considerând că un astfel de program ar crea probleme precum scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educaţie, majorarea substanţială a taxelor de şcolarizare şi stimularea băncilor de către stat pentru acordarea unor împrumuturi nesigure.

Ce spun economiştii

Părerile sunt împărţite printre specialişti. „S-au gândit că dă bine la populaţie un asemenea program. E o propagandă de doi bani, mizează pe faptul că, de fapt, nu vor avea mulţi clienţi, pentru că nu are cine să vină să ia astfel de credite”, a declarat analistul economic Valentin Ionescu pentru ziare.com.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat pentru „Adevărul” că încă sunt prea multe neclarităţi cu privire la acest program pentru a putea discuta. În momentul de faţă nu există un proiect în care să vedem toate detaliile, ci doar o prezentare a vicepremierului Viorel Ştefan.

În schimb, profesorul de economie Mircea Coşea s-a arătat încântat de această idee, dar şi el a prezentat câteva îndoieli cu privire la modul în care va fi implementat: „Este o idee care trebuie salutată, pentru că suntem într-un moment dificil în care avem un deficit extraordinar de important din punct de vedere al calificării forţei de muncă şi al motivării pe care cetăţenii o au pentru calificarea şi pentru activitatea lor în societate. Ei preferă să plece în străinătate în loc să îşi facă o carieră în România. Deci e binevenită, indiferent că lucrează sau nu, ei trebuie să fie sprijniţi”.

Potrivit lui, statul pleacă de la ideea că această activitate este „o investiţie pe termen lung în calificarea forţei de muncă, pentru ajutorarea unor persoane care nu au posibilitatea materială să se califice”.

„E un lucru care sună frumos astăzi, dar în lipsa unor informaţii privind modul în care se pune în practică apar anumite semne de întrebare în legătură cu viabilitatea acestui program”, a mai spus el. Printre acestea, se regăseşte situaţia în care românii care vor lua aceste credite vor decide să plece în străinătate, deşi statul a cheltuit bani cu ei să îi şcolească. Totodată, se mai pune problema controlului calificărilor pe care le pot obţine oamenii: dacă sunt la libera lor alegere sau statul îi va îndruma pe beneficiari către calificările de care are nevoie piaţa forţei de muncă din România. Mai mult, faptul că aceşti bani vor fi daţi de către bănci va provoca o nevoie de împrumuturi între bănci, în urma cererii în plus de creditare, ceea ce ar putea avea ca efect o inflaţie superioară sau creşterea dobânzilor, ne-a mai spus Mircea Coşea. El se mai întreabă şi dacă este clarificat sistemul instituţional pentru verificarea şi urmărirea acestor persoane în îndeplinirea obiectivului lor şi ce se va întâmpla dacă ei se lasă păgubaşi, în încercarea de a obţine o calificare. 

Ce cheltuieli va acoperi creditul

Statul va deconta facturile sau plăţile directe pe bază de proformă, fiind incluse toate cheltuielile eligibile realizate atât de cei care ia creditul, cât şi de membrii familiei lui.

Cele mai multe dintre acestea vizează educaţia. Cei care iau credite vor putea deconta cheltuieli privind cursuri de specializare, calificare sau pregătire profesională, taxa la grădiniţă, creşă sau la o şcoală privată, taxa pentru studiile aprofundate, precum master, doctorat sau MBA, la unităţi de învăţământ din România, dar şi plata rechizitelor, cărţilor şi a revistelor de specialitate.

Mai mult, beneficiarii vor putea deconta taxe şi costuri transport pentru participarea la manifestări ştiinţifice şi concursuri din România, dar şi achiziţionarea unui calculator, laptop, imprimantă sau softuri. Ei vor putea deconta, de asemenea, plata chiriei, utilităţilor, a locurilor de cazare în cămine şcolare sau studenţeşti.

În ceea ce priveşte cultura, vor putea fi decontate cheltuielile cu abonamente la cinema, teatru, operă, bibliotecă, muzee, dar şi costul publicării unor cărţi sau studii de specialitate şi instrumente.

Pe sănătate, se decontează costul medicamentelor, analizelor medicale, serviciilor dentare sau intervenţiilor chirurgicale care nu sunt acoperite de Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau de programele naţionale de sănătate publică.

Împrumutaţii vor mai putea deconta abonamente la fitness, înot şi echipamente sportive.

Totodată, sunt acoperite şi costuri privind o parte din construcţia sau achiziţia unei locuinţe, respectiv modernizarea sau renovarea locuinţei.