Preşedintele Klaus Iohannis trimite Parlamentului pentru reexaminare Legea cashback

Legea reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianţi, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăşi o sumă fixă stabilită, în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate FOTO SHUTTERSTOCK

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, sâmbătă, Parlamentului solicitarea de reexaminare a Legii cashback, care prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianţi în sistem de bancomat.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată lărgeşte sfera persoanelor juridice care pot accepta ca mijloc de plată cardurile de debit şi cardurile de credit, pe de o parte, iar pe de altă parte, reglementează cadrul juridic pentru acordarea de către comercianţi, la terminalele de plată, la cererea clientului, de avansuri în numerar, care nu pot depăşi o sumă fixă stabilită, în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate.

”Justificată de raţiuni de ordin practic, dar şi de faptul că o asemenea procedură este uzuală în multe ţări, legea transmisă la promulgare conţine însă unele prevederi ce pot genera incertitudine juridică şi lipsă de previzibilitate în aplicare, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament”, susţine preşedintele.

Conform cererii de reexaminare, art. III din legea transmisă spre promulgare prevede abrogarea alin. (21) şi (22) ale art. 3 din Legea nr.70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Preşedintele semnalează că alineatele cu privire la care se dispune abrogarea nu există în cuprinsul art. 3 din Legea nr. 70/2015 şi, întrucât nu poate fi abrogată o reglementare inexistentă, prevederile art. III ar trebui reanalizate.

În mod similar, pct.5 al art. I prevede că la art. 3 (din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002), după alin. (2) se introduce un alineat nou, alin. (23). În acest caz, preşedintele apreciază că este vorba despre o eroare materială (în sensul că noul alineat se introduce după alin. (22) şi nu după alin. (2), ceea ce înseamnă însă că, în contextul prevederilor art. III, abrogarea din acest ultim articol nu vizează art. 3 din Legea 70/2015, ci art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002.

În această ultimă ipoteză, în care abrogările vizate de art. III ar putea avea în vedere art. 3 alin. (21) şi (22)  din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002, Klaus Iohannis semnalează că, prin efectul abrogării, faptele prevăzute la art. 21şi art. 22 rămân fără sancţiune, motiv pentru care consideră că se impune nu numai reanalizarea art. III, ci şi o reevaluare a întregului art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002, atât sub aspectul sancţiunilor instituite, cât şi sub aspectul limitelor acestora.

”Sub aspectul clarităţii normelor, apreciem că probleme în aplicare pot genera şi prevederile art. 3 alin. (2) lit. g) coroborate cu cele ale art. 3 alin (23) din legea transmisă la promulgare, potrivit cărora refuzul comercianţilor de a acorda avansuri în numerar, din soldul existent în casă şi din încasările zilei, este considerat de lege contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei. În acest caz, semnalăm că stabilirea conduitei abuzive a comerciantului, pe de o parte, nu este corelată cu norma stabilită la art. 1 alin. (7) din legea transmisă la promulgare (conform căreia în cazul în care numerarul aflat la dispoziţia comercianţilor acceptanţi prevăzuţi la alin. (4) nu acoperă suma solicitată de utilizatorul de card, clientului i se va oferi suma disponibilă pentru astfel de operaţiuni), iar pe de altă parte, aceasta poate afecta libertatea comerciantului de a dispune de lichidităţile sale”, se arată în solicitarea de reexaminare.

De asemenea, expresia “numerarul aflat la dispoziţia comercianţilor” (art. 1 alin. 7) poate fi considerată ca fiind una neclară, în opinia preşedintelui, întrucât nu se înţelege dacă se referă la suma existentă în casă sau la suma alocată de comerciant acestui tip de operaţiuni.

”Terminologia neclară, precum şi caracterul de noutate al mecanismului economic instituit prin legea transmisă la promulgare ar justifica, totodată, şi introducerea unei prevederi referitoare la posibilitatea completării normelor metodologice de aplicare”, se arată în cererea şefului statului.

În opinia sa, legea transmisă la promulgare ar trebui reanalizată şi sub aspectul termenului de intrare în vigoare (prevăzut la art. II), astfel încât să permită tuturor autorităţilor publice, băncilor, altor operatori economici şi clienţilor să îşi conformeze şi să îşi adapteze conduita cu prevederile noilor reglementări.

Preşedintele precizează că art. 78 din Constituţie prevede că legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.

”Faţă de argumentele expuse mai sus şi având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată”, se arată în finalul documentului.

Camera Deputaţilor a adoptat, recent, în calitate de for decizional, legea care obligă magazinele în care se poate plăti cu cardul bancar să elibereze numerar în valoare de maximum 200 de lei persoanelor care solicită acest lucru, pentru a compensa lipsa bancomatelor.

Proiectul a fost iniţiat de către deputatul UDMR Zsolt Molnar şi contrasemnat de alţi 31 de parlamentari PSD, PNL şi UDMR.

Legea cash-back-ului va impulsiona dezvoltarea infrastructurii de terminale de plată la comercianţi (POS-uri), cu precădere în mediul rural, iar cei care implementează POS-uri şi serviciul de retragere de numerar oferit clienţilor nu vor avea niciun cost asociat, acesta fiind suportat de băncile acceptatoare, a declarat în 16 mai directorul general al MasterCard România, Cosmin Vladimirescu, care a precizat că operatorul de carduri poate oferi o derogare a acestor costuri până la finalul anului.

Legea prevede posibilitatea retragerii banilor de la comercianţi în sistem de bancomat, în sumă de maxim 200 de lei, reprezentând un avantaj pentru persoanele din mediul rural, unde reţeaua de bancomate (ATM-uri) nu este prea dezvoltată.

În Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament la lege care prevede scăderea pragului cifrei de afaceri de la care implementarea plăţii cu cardul devine obligatorie pentru comercianţi, de la 100.000 de euro pe an, la 10.000 de euro anual, astfel încât numărul POS-urilor va creşte.

"MasterCard a susţinut această iniţiativa legislativă încă de la primele discuţii şi ne bucurăm să vedem că proiectul a fost adoptat cu aplicabilitate asupra comercianţilor cu o cifra de afaceri anuală de peste 10.000 euro, mulţi dintre aceştia în mediul rural sau urban mic", a afirmat Vladimirescu într-un comunicat.

El a subliniat că MasterCard vrea să contribuie la discuţiile pentru redactarea normelor metodologice ale actului normativ, pentru ca sistemul să fie implementat transparent şi eficient.