Pericolele unui salariu minim prea mare - INFOGRAFIE

Pericolele unui salariu minim prea mare - INFOGRAFIE

Unul din cinci salariaţi români este plătit cu salariul minim pe economie FOTO 123RF

Creşterea salariului minim brut pe economie la peste 1.350 de lei va determina scăderea productivităţii, dar şi a competitivităţii, va stimula munca la negru şi va împinge la 25% ponderea angajaţilor români plătiţi la nivelul minim.

Ştiri pe aceeaşi temă

O creştere a salariului minim pe economie peste un anumit nivel poate afecta negativ mediul de afaceri şi, implicit, economia, iar efectele asupra sărăciei ar fi reduse, arată experţii Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) într-un studiu realizat la iniţiativa Ministerului Muncii. 
 
Studiul a fost prezentat de Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii, partenerilor sociali în şedinţa Consiliului Tripartit, care a avut loc luni şi care a avut ca temă de dezbatere şi majorarea salariului minim pe economie. Sindicatele şi patronatele vor discuta săptămâna viitoare despre valoarea salariului minim pentru 2017, iar decizia urmează să fie luată după alegeri, cel mai probabil în şedinţa de Guvern din 14 decembrie. Sindicatele propun mai multe variante ale salariului minim pentru 2017, cuprinse între 1.350 de lei şi 1.400 de lei, varianta Blocului Naţional Sindical, şi 1.450 de lei, propunerea Confederaţiei Naţionale Sindicale „Cartel Alfa“. De altfel, Blocul Naţional Sindical propune anumite deduceri fiscale, astfel încât creşterea salariului minim brut să fie mai mică, dar majorarea să fie mai mare în salariul net. 
 
Bogdan Hossu, liderul „Cartel Alfa“, susţine că Executivul vrea o îngheţare a salariului minim arătând că proiecţia Guvernului pentru legea de salarizare unitară, la nivel de principii, este că salariul minim ar trebui să crească până în 2022 la 1.625 de lei.
 

Productivitatea scade

Experţii INCSMPS au realizat mai multe scenarii de creştere a salariului minim brut pe economie, care în prezent este de 1.250 de lei, şi au arătat care ar fi efectele acestora asupra veniturilor angajaţilor, asupra săcăciei, a firmelor şi, implicit, a economiei. 
 
Impactul salariului minim asupra productivităţii muncii este negativ, arată experţii INCSMPS. Astfel, o creştere a salariului minim brut de 10% (1.375 de lei) ar determina scăderea productivităţii muncii cu 2,3%. „Se pare că în România creşterea costurilor - determinată de creşterea salariului minim - nu este compensată prin creşterea productivităţii, ci dimpotrivă, productivitatea scade“, se arată în studiul Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale. Potrivit datelor prezentate în studiu, în ultimii şase ani, salariul minim a crescut cu 80%, în timp ce productivitatea s-a majorat cu numai 26%. În România se înregistrează a doua cea mai scăzută productivitate din Uniunea Europeană (UE), după Bulgaria, raportat atât pe oră, cât şi pe persoană. De exemplu, un irlandez este de trei ori mai productiv decât un român, iar un elveţian sau un austriac – de două ori. 
 

Competitivitatea este efectată

Evaluarea Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale subliniează şi riscurile creşterii salariului minim asupra competitivităţii. „Deoarece în aproximativ 72,5% din firmele micro, 50,9% din  firmele mici, 14,7% din
firmele mijlocii, salariul minim depăşeşte 60% din valoarea câştigului mediu brut, orice creştere viitoare a salariului minim reprezintă un risc major de competitivitate“, se arată în studiu. În 2015, 140.980 de firme intrau în categoria firmelor vulnerabile, cele mai multe în Bucureşti-Ilfov, cu aproape 470.000 de salariaţi.  
 
Cercetătorii INCSMPS mai arată că supravieţuirea firmelor este corelată cu evoluţia salariului minim. „În general, companiile care s-au inactivat au fost companii pentru care salariul mediu brut lunar era aproximativ egal cu salariul minim brut lunar. Ponderea acestora variază de la 67% în 2011 la 80% în 2014“, se arată în studiu.
 
Un alt efect al majorării salariului minim pe economie îl reprezintă stimularea muncii la negru. „Rezultatele empirice - ce reliefează efectul creşterii salariului minim asupra informalităţii - au subliniat faptul că o creştere a salariului minim va conduce pe termen lung la o intensificare a activităţii economice informale, având în vedere că firmele vor căuta modalităţi alternative de a evita autorităţile, însă pe termen scurt, rezultatele
empirice nu susţin un potenţial impact“, arată experţii.
 

Unul din cinci angajaţi ar fi plătiţi cu salariul minim 

În prezent, cu un salariu minim brut de 1.250 de lei, ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor este de 21,01%. O majorare a salariului minim la 1.300 sau 1.325 de lei ar reduce chiar această pondere la 20,58%. La 1.350 de lei, 21,67% din salariaţi ar fi plătiţi cu nivelul minim, iar la 1.400 de lei, ponderea s-ar apropia de 25%. La 1.450 de lei, cum propun sindicatele, ponderea celor remuneraţi cu salariul minim în numărul total de salariaţi ar fi de peste 26%. 
 
„Orice creştere a salariului minim brut garantat în plată majorează numărul de salariaţi retribuiţi la nivelul acestui salariu. S-a observat că majorările salariului minim cu mai mult de 12% amplifică creşterea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim“, explică specialiştii Institutului. Aceştia arată că scăderea ponderii salariaţilor încadraţi la nivelul salariului minim în numărul total al salariaţilor se poate realiza printr-o creştere mai lentă a salariului minim comparativ cu câştigul salarial mediu brut. „De exemplu, când se estimează pentru un orizont de timp de un an o creştere a câştigului salarial mediu brut de 7%, salariul minim brut pe ţară va creşte doar cu 5-6%“. 
 

Efecte reduse asupra sărăciei

„Nu ne aşteptăm ca o creştere a salariului minim să conducă la o scădere semnificativă a sărăciei în muncă“, atrag atenţia specialiştii. Potrivit studiului INCSMPS, din totalul salariaţilor, aproximativ 3,8% sunt săraci, iar în ceea ce priveşte gospodăriile cu
cel puţin un salariat, aproximativ 7% din membrii acestor gospodării au venitul disponibil
sub pragul de sărăcie. În plus, aproximativ 20,2% din persoanele ocupate sunt sărace, iar ponderea acestora creşte la 23,2% pentru cazul familiilor în care există persoane ocupate. Totuşi, sub 20% din săracii în muncă sunt persoane salariate, restul fiind persoane aflate
în alte forme de ocupare.
 
Pe de altă parte, specialiştii arată că majorarea salariului minim brut garantat în plată are un efect pozitiv asupra venitului disponibil al gospodăriei, iar creşterea salariului minim în scenariile propuse contribuie la îmbunătăţirea nivelului de trai al familiilor din care fac parte salariaţii ce sunt retribuiţi la salariul minim. De asemenea, un efect pozitiv se va resimţi şi asupra distribuţiei veniturilor, prin scăderea inegalităţilor. Stiul mai arată că o creştere cu 10% a salariului minim real duce la majorarea câştigului salarial mediu cu 7,5%. „Este o influenţă puternică, astfel că salariul minim este un determinant important al creşterii salariale din perioada analizată“, conchid specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale.  
 

Cum arată angajatul cu salariul minim

Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale au creionat profilul salariatului încadrat cu salariul minim. Astfel, acesta este bărbat, cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani, care locuieşte în Muntenia sau în Bucureşti-Ilfov şi are un nivel educaţional mediu. Angajatul cu salariul minim are contract pe durată nedeterminată şi o vechime de mai puţin de un an, în firme de mici dimensiuni, de 10-49 de salariaţi, sau cu o vechime cuprinsă între unul şi cinci ani, în firme de dimensiuni medii. Este angajat în administraţie publică şi apărare, asigurări şi asistenţă socială, industria alimentară, comerţul cu amănuntul, industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi, personal de îngrijire, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile. Ocupaţii deţinute de salariaţii remuneraţi la nivelul salariul minim: muncitori necalificaţi în industria extractivă, construcţii, industria prelucrătoare şi transporturi (18,6%), personal de îngrijire (9,1%), conducători de vehicule şi operatori la instalaţii şi utilaje mobile (7,9%). Acestea sunt ocupaţiile cu cei mai numeroşi salariaţi, din total salariaţi, remuneraţi la nivelul salariului minim.
 

Principalele elemente ale legii salarizării unitare

Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a prezentat partenerilor sociali în şedinţa Consiliului Tripartit şi principalele elemente ale proiectului legii salarizării unitare, aflat în lucru, care urmează să fie aprobat însă de viitorul Guvern.  Astfel, pentru a asigura rezolvarea tuturor inechităţilor salariale din sistemul public este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei până în 2022, a arătat ministrul Muncii. În plus, creşterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3% corelată cu creşterea economică prognozată, iar raportul dintre salariul minim şi cel maxim va fi redus la 1 la 13. Cel mai mare salariu va fi al preşedintelui, iar salariul premierului va fi redus cu 300 de lei faţă de nivelul actual, prevede proiectul.
 

Sporuri pentru funcţii greu ocupabile

Proiectul prevede acordarea de sporuri pentru funcţii greu ocupabile, de 30%, cum ar fi medicii şi specialiştii din domeniul informatic, pentru a compensa situaţiile în care recrutarea de personal este dificilă. De asemenea, documentul prevede acordarea de sporuri de performanţă în limita a 5% din buget.
„În privinţa proiectului legii salarizării unitare, vă cer să avem o abordare realistă astfel încât să rezolvăm problema inechităţilor din sistem şi să nu afectăm salariile aflate în plată“, le-a cerut premierul Dacian Cioloş partenerilor sociali. Proiectul de lege urmează să fie transmis partenerilor sociali în perspectiva consultărilor ce vor avea loc în comisia de dialog social de la Ministerul Muncii.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările