Ce se întâmplă cu banii tăi când ajung într-un fond de pensii private. Contribuţia la Pilonul II creşte în 2014 la 4,5%, cea la sistemul public scade

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte în 2014 de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor. În acelaşi timp, contribuţia la sistemul public de pensii scade cu 0,5 puncte procentuale. Astfel, mai mulţi bani ce urmează să-ţi asigure bătrâneţea ajung în administrare privată. Ce se întâmplă cu ei?

Potrivit Legii 411/2008 privind sistemul de pensii private obligatorii, nivelul contribuţiilor virate spre administrare privată în Pilonul II (pensii private obligatorii) începe la 2% în 2008 şi creşte cu jumătate de procent la fiecare 1 ianuarie, pentru a ajunge la 6% în 2016. În 2009, contribuţia virată către Pilonul II a fost îngheţată la 2%, în locul unei creşteri de 2,5%, iar în 2010 creşterea contribuţiei a fost la doar 2,5% în loc de 3%, urmând în fiecare an majorări cu 0,5 puncte procentuale, fără a se mai recupera decalajul faţă de calendar. 

Cotele de contribuţie de asigurări sociale (pensii) sunt în prezent următoarele:

- 31,3% pentru condiţii normale de muncă, datorate de angajator şi angajat, din care 10,5% datorate de angajat şi 20,8% datorate de angajator;

- 36,3% pentru condiţii deosebite de muncă, datorate de angajator şi de angajat, din care 10,5% datorate de angajat şi 25,8 % datorate de angajator;

- 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, datorate de angajator şi de angajat, din care 10,5% datorate de angajat şi 30,8% datorate de angajatori.

Legea mai stabileşte că, în cota de contribuţie individuală de asigurări sociale (10,5% din salariul brut), este inclusă şi cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevazută de Legea nr. 411/2004.

Astfel, în acest an, din cota individual de 10,5%, o contribuţie de 4% a fost virată către Pilonul II, într-unul din fondurile de pensii private, iar o cotă 6,5% s-au dus în sistemul public de pensii. Anul viitor, o cotă de 4,5% va merge la pensii private şi doar 6% spre sistemul public.  

Dacă majorarea cotei la Pilonul II va fi de jumătate de procent în fiecare an, în 1017, o cotă de 6% va ajunge în sistemul privat şi doar 4,5% la stat. 

Având în vedere că aproape jumătate de contibuţia individuală ajunge într-unul dintre cele opt fonduri administrat privat de societăţile specializate (iniţial au fost 14 fonduri, dar unii administratori au renunţat la fonduri, acestea fiind preluate, cu participanţi şi active – contribuţii virate de alţi administratori, contopindu-se cu fondurile lor), ajungem să ne punem întrebarea ce se întâmplă cu banii cu noştri până ajungem să-i încasăm la pensie.  

Contribuţiile participanţilor se varsă direct în contul fondului de pensii, deschis la banca depozitară a activelor fondului. Astfel, banii nu sunt păstraţi de către administrator, ci de către banca depozitară, care verifică şi execută ordinele de investiţii ale administratorului. 

Potrivit legii, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligate să realizeze o rentabilitate cel putin egală cu zero: la finalul perioadei de cotizare, suma totală din contul de pensie privată nu poate fi mai mică decât contribuţiile virate în perioada activă, diminuate cu comisioanele de administrare şi eventualele comisioane de transfer.

Legislaţia reglementează în ce au voie şi în ce nu au voie să investească fondurile de pensii private din România. Sunt interzise investiţiile în piaţa imobiliară sau în instrumente cu expuneri imobiliare (obligaţiuni ipotecare), în produse structurate sau complexe, precum şi în hedge funds sau alte asemenea vehicule de investiţii.

În plus, investiţiile la bursă sunt limitate la cel mult 50%, fiind considerate riscante, însă administratorii locali au atins ponderi mult mai mici, potrivit datelor ASF.

Investiţiile în instrumente cu grad minim de risc (titluri de stat şi obligaţiuni supranaţionale – BERD, BEI, Banca Mondială) au prin lege o pondere de cel puţin 50% în portofoliile tuturor fondurilor de pensii private.

Vă prezentăm mai jos structura investiţiilor realizate în septembrie de administrator cu banii pe care participanţii la Pilonul II i-au virat până acum într-unul dintre cele opt fonduri de pe piaţă: 

- 7,79% în depozite bancare

- 73,56% în titluri de stat (considerate cele mai sigure)

- 0,29% în obligaţiuni municipale  

- 4,87% în obligaţiuni corporative

- 0,62% în obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale

- 12,43% în acţiuni (investiţii mai riscante, dar care s-au bucurat de un câştig mai mare după scăderea de la declanşarea crizei)

- 0,97% în titluri de participare

- 0,05% în fonduri de mărfuri şi de metale preţioase

- 0,06% în instrumente de acoperire a riscului. 

structura investitiilor pe pilonul II  - septembrie 2013

Sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară

Trebuie ţinut cont de faptul că ponderile prezentate mai sus reprezintă o medie la nivelul întregului sistem, însă ponderile variază, în mică măsură, de la fond la fond, în funcţie de strategia de investiţie a administratorului. Din cele opt fonduri de pensii din sistem, şapte au un grad de risc mediu, doar fondul Aripi, administrat de Generali Pensii, având un grad de risc ridicat. 

De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungând, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă câştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem.

„Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa, în mai 2008, şi până în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrând cel puţin până în prezent îndeplinirea mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi, pentru pensia de mâine“, declarat Marius Popescu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România, potrivit Mediafax. 

Aproape 6 milioane de români erau înscrişi în sistemul pensiilor administrate privat (Pilonul II) la sfârşitul lunii septembrie. Unii au contribuit în fiecare lună, încă de la lansarea sistemului, în mai 2008, alţii şi-au sistat contribuţiile odată cu pierderea locului de muncă şi au revenit ulterior. 

Numărul participanţilor care contribuit în septembrie la Pilonul II a fost de 3,62 milioane de persoane (din cei aproape 6 milioane), iar valoarea contribuţiilor s-a ridicat la 275,44 milioane de lei (61,75 milioane de euro). Astfel că nivelul mediu al contribuţiei per persoană s-a ridicat la 76,18 lei. Având în vedere că procentul din salariul brut virat către Pilonul II este acum de 4%, dar că acesta urmează să ajungă la 4,5% în 2014, putem estima că valoarea contribuţiei medii o sa crească cu aproximativ 9,5 lei, până la 85,7 lei. Trebuie să avem însă în vedere că nivelul contribuţiei variază de la participant la participant şi că acesta depinde de nivelul salariului pe care acesta îl încasează.  

participanti si contributie medie - septembrie 2013

Sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară

Ce s-a întâmplat cu sistemele de pensii private din alte state vecine

La începutul lunii septembrie, Guvernul polonez a anunţat că va transfera 50% din activele deţinute de fondurile private de pensii către stat, o măsura ce va permite scăderea datoriei publice a statului cu 8% din Produsul Intern Brut, însă care pune în acelaşi timp în pericol viitorul fondurilor respective - multe dintre ele deţinute de străini -, care împreună gestionează sume de câteva miliarde de euro. 

Practic, Guvernul de la Varşovia nu se mai poate împrumuta în acest moment pentru că datoria sa publică depăşeşte 50% din PIB, un prag autoimpus care, odată depăşit, ar putea atrage creşterea dobânzilor la care se împrumută statul şi pierderea încrederii investitorilor. 

Prin confiscarea fondurilor private de pensii, raportul datorie publică/ PIB scade sub 50%, iar statul se poate împrumuta în continuare fără a-şi pune în pericol calificativul de ţară acordat de agenţiile de rating. 

Strategia nu este una fără precedent - ea a fost aplicată şi în Ungaria în urmă cu trei ani, atrăgând criticile economiştilor. Naţionalizarea parţială sau totală a fondurilor private de pensii aduce o relaxare pe termen scurt în buget, care poate acoperi astfel „găuri” precum deficitul din sistemul public de pensii, deficitul bugetar sau datoria publică. Însă ea nu are niciun beneficiu pe termen lung, ba din contră, susţin economiştii. 

Polonia a anunţat în urmă cu aproape doi ani că ia în calcul aplicarea unei măsuri similare pentru rezolvarea unor deficienţe bugetare, însă nimeni nu se aştepta ca jumătate din activele fondurilor de pensii private să fie confiscate. 

Mai mulţi reprezentanţi ai acestor companii au declarat că măsura este una neconstituţională, argumentând prin faptul că statul preia active deţinute de societăţi private, fără a le oferi acestora nicio compensaţie. 

Reforma sistemului de pensii se va face treptat, a explicat la începutul lunii septembrie premierul Donald Tusk. Practic, toate fondurile deţinute de angajaţii polonezi în astfel de fonduri private vor începe să fie transferate către stat cu 10 ani înainte ca angajatul să iasă la pensie. 

Reforma reprezintă „decimarea sistemului de pensii private pentru deschiderea unui spaţiu fiscal care să asigure o viaţă mai bună actualului guvern”, spunea atunci Peter Attard Montalto, analist în cadrul grupului Nomura, citat de agenţia de ştiri Reuters. „Guvernul are o definiţie ciudată a proprietăţii private, având în vedere că susţine că aceasta nu este o naţionalizare”, a adăugat acesta. 

Tusk a adăugat că, de acum, angajaţii nu vor mai trebui să cotizeze la sistemul de pensii private, ceea ce va însemna şi mai puţine active pentru acestea. „Actualul sistem s-a dovedit a fi construit parţial pe datoria publică în creştere şi, astfel, a devenit foarte costisitor. Credem că, dincolo de consecinţele pozitive a acestei decizii asupra datoriei publice, sistemul de pensii va deveni astfel mai sigur”, a spus în septembrie premierul.


Puteţi citi aici Proiectul bugetului de stat

Puteţi citi aici Proiectul bugetului de asigurări sociale pentru 2014 


Mai puteţi citi pe aceeaşi temă: 

Contribuţia la pensiile private obligatorii creşte la 4,5% din venitul salariatului. Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor.

Guvernul interzice comercianţilor să ofere gratuit potenţialilor clienţi tutun şi alcool. Comercianţii nu vor mai putea oferi gratuit potenţialilor clienţi tutun şi alcool la vânzarea sau prezentarea unei oferte de vânzare a unui asemenea produs, Guvernul urmând să interzică din ianuarie această practică, denumită "vânzare cu prime", pentru a-şi creşte încasările din produse accizabile.

Accizele cresc cu aproape 5% peste cursul din 2012 şi aduc venituri mai mari cu 3,4 miliarde de lei. Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.

Accizele la carburanţi vor fi majorate de Guvern cu 16-21% din luna ianuarie. Accizele la carburanţi vor fi majorate de Guvern, începând cu luna ianuarie a anului viitor, cu 16-21% comparativ cu valorile actuale, creşteri de taxe fiind pregătite pentru benzina cu plumb şi fără plumb, pentru motorină, precum şi pentru petrolul folosit drept combustibil pentru motor.

Cine va plăti impozitul pe construcţii speciale şi cum se calculează această taxă. Impozitul pe construcţii speciale ce urmează să fie plătit din 2014 va fi 1,5% din valoarea construcţiei şi va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, şi în funcţie de trotuare şi semne de circulaţie, fiind pus şi pe jgheaburi şi piloni antene telefonie mobilă, radio şi tv, instituţiile publice fiind însă scutite de plată.

Guvernul lasă primarii să majoreze suplimentar taxele pentru persoane fizice, cu peste 20%. Impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de Guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.

Guvernul reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi începând cu 2014. Guvernul va reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi, de la 65.000 de euro la aproximativ 50.000 de euro (220.000 de lei), nivel peste care firmele vor fi incluse în regim de plată a impozitului pe profit, noua regulă urmând să fie aplicată începând cu anul viitor.

Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea drept de deducere timp de 7 ani. Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea posibilitatea să deducă timp de şapte ani sumele care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit, spre deosebire de sistemul actal, în care sumele care nu sunt deduse în anul respectiv nu mai pot fi reportate pe anii următori.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite