Curs franc elveţian la BNR. Euro a crescut, dolarul şi francul elveţian au scăzut. Cu cât vând băncile comerciale francul

Curs franc elveţian la BNR. Euro a crescut, dolarul şi francul elveţian au scăzut. Cu cât vând băncile comerciale francul

Francul elveţian a înregistrat astăzi o scădere în raport cu leul, după trei zile în care moneda elveţiană a marcat niveluri maxime istorice, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs franc elveţian de 4,4354 lei. Şi cursul dolarului a scăzut uşor, până la 3,8780 lei, în timp ce euro a crescut la cotaţia oficială până la 4,5037 lei.

Autorităţile au găsit soluţia la criza francului: falimentul personal. Timp de patru ani, Guvernul şi Parlamentul au evitat total subiectul | victor ponta

Autorităţile au găsit soluţia la criza francului: falimentul personal. Timp de patru ani, Guvernul şi Parlamentul au evitat total subiectul

Leul şi-a continuat luni declinul în faţa francului elveţian, moneda din „Ţara Cantoanelor“ atingând un nou maxim la cursul afişat de BNR, de 4,4716 lei pentru un franc. Deprecierea a fost un nou imbold pentru politicieni, atât de la Putere, cât şi din Opoziţie, să caute urgent soluţii pentru rezolvarea acestei mini-crize, după ce peste 75.000 de români au fost afectaţi de aprecierea francului elveţian cu circa 20% în ultimele zile.

Asociaţie: Falimentul personal, o soluţie la criza francului elveţian. Băncile trebuie să suporte, pentru o vreme, o parte din costurile clienţilor | fmi

Asociaţie: Falimentul personal, o soluţie la criza francului elveţian. Băncile trebuie să suporte, pentru o vreme, o parte din costurile clienţilor

Legea falimentului personal este o soluţie la criza francului elveţian, consideră Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC), care critică angajamentele Guvernelor din ultimii ani, care au promis de mai multe ori în faţa Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) că nu vor adopta o lege în acest sens.

Guvernul analizează extinderea Electoratei pentru românii cu credite în franci: venituri nete sub 2.500 de lei şi reducerea ratei cu 50%

Guvernul analizează extinderea Electoratei pentru românii cu credite în franci: venituri nete sub 2.500 de lei şi reducerea ratei cu 50%

Modificarea Ordonanţei referitoare la restructurarea creditelor prin majorarea plafonului privind venitul de la 2.200 lei brut pe lună la 2.500 lei net pe lună şi a procentului de reducere a ratei de la 35% la 50% este una dintre soluţiile analizate la sfârşitul săptămânii trecute de conducerea Băncii Naţionale a României şi ministrul Finanţelor pentru românii cu credite în franci elveţieni, au declarat surse oficiale pentru Agerpres.

Cum se revoltă armata datornicilor în franci elveţieni | facebook

Cum se revoltă armata datornicilor în franci elveţieni

Va rezolva un grup de Facebook ceea ce nu au reuşit avocaţii şi nu şi-au (prea) dorit bancherii? Grupul Clienţilor cu Credite în CHF există de două zile. Azi dimineaţă număra 5.100 de membri, iar câteva ore mai târziu, la ora publicării articolului, crescuse la peste 6.100 de oameni. Nu sunt puţini, dar nici destui, scrie Adevărul Financiar.

Stolojan: Băncile au o mare responsabilitate, au îndemnat persoane neinformate să ia credite în franci elveţieni

Stolojan: Băncile au o mare responsabilitate, au îndemnat persoane neinformate să ia credite în franci elveţieni

Europarlamentarul Theodor Stolojan susţine că discursul lui Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, despre românii care au contractat credite în franci elveţieni „a fost de o aroganţă incredibilă“ şi crede că soluţia poate fi individuală, debitor-creditor, dacă băncile comerciale vor crea o relaxare pentru datornici, sau colectivă, în caz contrar.

România a stabilit, indirect, printr-un act normativ, ceea ce cu câteva zile în urmă un oficial al ANRM afirma, bursa de gaze din România este complet imatură, pecetluind subordonarea referenţială a României la Bursa de Gaze la Viena, dar dând şi un semnal de neîncredere faţă de Bursa de Gaze din România (pentru că dacă nici statul nu are încredere în ea de ce ar avea altcineva).

acum 5 luni · comentarii (0)

Moneda virtuală a încetat a mai fi o simplă revelaţie, reuşind în cei opt ani de la lansare să contrazică toate predicţiile negative. La început o utopie atât tehnologică, cât şi financiară, astăzi bitcoin-ul intră într-o nouă eră: era BLOCKCHAIN. Vom vedea în rândurile ce urmează despre ce este vorba.

acum 11 luni · comentarii (2)

Doamne Dumnezeule! Dacă banii mei de pensie au ajuns să fie vămuiţi de mâinile doamnei Lia Olguţa Vasilescu înseamnă că hazardul moral din ţara asta chiar a atins Everestul. Toate discuţiile astea despre Pilonul 2 mă duc cu gândul că este mai bine să sper să nu mai apuc anii bătrâneţii decât să ajung să ies în stradă la 33 de ani ca să-mi apăr cu dinţii viitoarea pensie.

acum 1 an · comentarii (37)

Creditele doar cu cash colateral sunt o surpriză pentru cei care pătrund pentru prima dată în sistemul bancar românesc. Încă de la sfârşitul anilor ’90 era surprinzător să întâlneşti credite în care colateralul reprezenta chiar şi 140% din suma creditului (pentru a acoperi rezervă minimă de la acea vreme). În timp, justificările raţionale pentru o astfel de practică au evoluat.

acum 2 ani · comentarii (1)

Unii amintesc că BNR a ratat ţinta de inflaţie (cu marje) în anii recenţi. Dar a ignora şocurile externe este nedrept - multe bănci centrale au fost în această situaţie. „Şocul intern” de la jumătatea lui 2015 (scăderea dramatică a TVA la alimente) este de pus la socoteală – aşa cum a fost în sens invers şocul creşterii TVA la 24%.

acum 2 ani · comentarii (11)

SCURTĂ FIŞĂ BIOGRAFICĂ. Dacă veţi scotoci prin canalele de comunicare ale Parlamentului, ca să găsiţi Legea Marii Prudenţe, efortul va fi zadarnic. Documentul, în acte, are altă denumire: LEGE privind Supravegherea Macroprudenţială a Sistemului Financiar Naţional. Şi consfinţeşte înfiinţarea, în România, a Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială.

acum 2 ani · comentarii (10)
Postari Recente