Olguţa dublează salariile bugetarilor. Restul lumii să se descurce

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, susţine că salariile bugetarilor mai mici de 4.000 de lei se vor dubla, prin legea salarizării unitare, dar economiştii arată că pentru a asigura continuitatea unor astfel de promisiuni pur politice, Guvernul va trebui să ia măsuri, prin rectificare bugetară, care pot fi chiar de creştere a taxelor.

UPDATE 20.00 Ministrul Lia Olguţa Vasilescu a revenit cu următoarea precizare pe contul personal de Facebook:

„Ca sa fiu foarte clară, deşi aveam senzaţia ca s-a înţeles şi ca e logic: creşterile salariale ale bugetarilor, cu 56 la sută în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare, pe următorii 4 ani. Nu vom avea situaţii în care salariile sub 4000 lei, care se dublează, pe medie, să depăşească salariile care sunt acum în plata la 7000. Sunt praguri clar delimitate de la o clasă la alta. De altfel, observ că rugămintea ca anexa cu salariile din Armată şi Ordine publică să nu fie dată presei pană nu devine finală ca urmare a negocierilor a rămas doar deziderat şi a "scăpat" în presă. De acolo oricine poate vedea cum se calculează salariile pana în 2021. Cu precizarea că anexa nu e finală, până nu avem acordul final cu sindicatele şi nu se aprobă în parlament. P.S. Cine are neclarităţi poate citi programul de guvernare“

Legea salarizării unitare va cuprinde chiar dublări de salarii, potrivit ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, însă economiştii avertizează că declaraţiile de acest fel nu au niciun fel de acoperire economică, în contextul în care România se află în impas din punct de vedere al colectării veniturilor bugetare, iar Guvernul va trebui să ia măsuri precum creşteri de taxe pentru a compensa.

Întrebată cu cât se vor majora veniturile potrivit noii legi a salarizării, Olguţa Vasilescu a spus că „sunt mai multe praguri”. „Până la pragul de 4.000 lei salariile se dublează, după 4.000 lei este o creştere cu 45% a salariilor, iar după pragul de 7.000 lei sunt creşteri, dar nu foarte mari”, a adăugat ministrul.

Profesorul de economie Mircea Coşea afirmă că declaraţia ministrului Muncii nu are niciun fel de acoperire economică  şi este o declaraţie pur politică, făcută într-un context politic important, prin care PSD-ul doreşte să îşi îmbunătăţească imaginea publică după Ordonanţa 13 şi după celelalte greşeli de guvernare pe care le-a făcut.

Rectificare bugetară negativă

Mircea Coşea mai arată că atunci când faci astfel de declaraţii trebuie să te gândeşti ca pe termen mediu măcar să poţi să ai o continuitate în acordarea acestor bani, pentru că altfel vor interveni nişte măsuri care nu sunt deloc de bun augur. „Nu poţi să faci o astfel de declaraţie atâta timp cu două sau trei zile înainte premierul declară că sunt mari dificultăţi în colectarea veniturilor la buget, colectare care nu este întâmplătoare. Ea se bazează pe anumite elemente de structură, demonstrate prin faptul că însuşi prim-ministrul doreşte reorganizarea ANAF-ului. Deci este o perioadă de timp mai îndelungată în care nu vom putea să avem niciun fel de îmbunătăţire a sistemului de colectare. Deci veniturile bugetare sunt mici, e complicat să promiţi că vei creşte lefurile într-o asemenea măsură”, susţine el.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, vineri, după ce a avut o întâlnire cu ministrul Finanţelor şi cu şeful ANAF, că există domenii „sensibile” în care veniturile la buget au scăzut la finalul anului 2016, situaţia resimţindu-se şi în 2017, şi a cerut ANAF măsuri pentru o „reformă pe fond” până săptămâna viitoare, pentru creşterea gradului de colectare.

Consiliul Fiscal afirma, luna trecută, că promisiunile Guvernului pentru 2017 nu sunt incluse în proiectul de buget pentru acest an, iar Finanţele au supraestimat veniturile proiectate, în timp ce cheltuielile au fost subestimate, întrucât nu au acoperit nici măsurile deja adoptate. „Cheltuielile cresc, în special cele sociale, ar trebui să ne dea de gândit, avem creşteri de deficit cauzate de creşteri de cheltuieli sociale”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, potrivit News.ro.

El susţine că Guvernul va fi nevoit să ia măsuri pentru a păstra deficitul bugetar sub 3%, dacă cifrele bugetare vor arăta la fel de rău după primele trei luni ca la finele lunii ianuarie, cu venituri în scădere şi o colectare foarte slabă, iar prima ocazie va fi rectificarea bugetară, având posibilitatea să reducă cheltuielile sau să crească veniturile. Altfel, spune el, statul riscă să se împrumute „mai mult de la copiii şi nepoţii noştri”, pentru a acoperi cheltuielile curente de funcţionare a statului.

Potrivit lui Mircea Coşea, în condiţiile în care se demonstrează că rata de creştere pe care merge bugetul României este exagerat de mare, asta înseamnă că „nu ai nici în viitor o perspectivă de creştere spectaculoasă a veniturilor, ceea ce poate duce la o rectificare negativă la mijlocul anului”.

El mai susţine că o creştere aproape dublă a salariilor înseamnă că prefigurezi legea salarizării unitare. „Şi dacă o prefigurezi în asemenea fel, înseamnă că pleci de la o scară care nu este cea legată de macroindicatori importanţi, cum este productivitatea muncii sau cum este atragerea fondurilor sau cum este utilitatea muncii în sfera publică. Deci lucrurile astea trebuiau să fie argumentate prin suportul financiar al acestor creşteri”, potrivit lui Coşea.

Coşea mai susţine că nu poţi da astfel de declaraţii  în condiţiile în care România se află într-o incertitudine extraordinară din punct de vedere al fondurilor comunitare: „Declaraţia domnului Juncker de acum câteva zile este un lucru care ar trebui să ne pună într-o situaţie de gândire profundă a modului în care vom mai putea să avem fonduri comunitare în condiţiile de până acum. E clar că Uniunea Europeană, schimbându-şi structura, va schimba şi politica de acordare şi de atragere a fondurilor”. Potrivit lui, este o incertitudine extraordinară, pe care nu poţi să o transformi într-o certitudine a creşterii salariilor. 

Creşteri de taxe

Mircea Coşea este de părere că, pentru a asigura continuitatea acestor promisiuni, Guvernul va trebui să ia măsuri prin rectificare, cum ar fi, spre exemplu, amânarea sau renunţarea la anumite promisiuni electorale sau chiar revenirea la creşteri de taxe şi de impozite pe care însuşi PSD le-a scos. „Mă refer la cele de zero la sută TVA la imobile, la taxa pe stâlp, mă gândesc la programul de investiţii, care poate să fie redus pentru că banii vor fi luaţi de acolo, mă gândesc chiar la o greutate extraordinară pentru România de a-şi respecta obligaţiile faţă de NATO, care este esenţială pentru noi”, arată Coşea.

În al doilea rând, potrivit lui, pot să aibă loc creşteri de taxe şi de impozite, întâi la nivel local, unde sunt mai puţin vizibile, apoi chiar la revenirea unora dintre cele pe care însuşi PSD-ul le-a scos, spre exemplu înlocuirea taxei de timbru cu alte măsuri.