O veste mare pentru şoferii profesionişti care frecventează Germania: salariul minim, acolo, va fi de 8,5 euro/oră şi se va acorda inclusiv românilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Şoferilor le pare bine de creşterea salariului minim în Germania, dar patronii acestora sunt extrem de supăraţi
Şoferilor le pare bine de creşterea salariului minim în Germania, dar patronii acestora sunt extrem de supăraţi

Începând cu 1 ianuarie 2015, Germania introduce un salariu minim legal în valoare brută de 8,5 euro pe oră, aplicabil obligatoriu şi pentru şoferii profesionişti străini care efectuează operaţiuni de transport internaţional de marfă şi persoane către şi din Germania, cabotaj sau tranzit pe teritoriul Germaniei.

Pentru români, al căror salariu minim este de doar 1,4 euro/oră (echivalentul a 975 de lei brut pe lună), aceasta este o veste mai mult decât îmbucurătoare, dar pentru angajatorii acestora – firmele de transport – este un real motiv de îngrijorare.

Exemplu de calcul

Firma X de transport are un contract de livrare de buşteni din România în Germania şi unul de livrare (la întoarcere) de motoare electrice, din Germania în România. Cei doi şoferi trimişi în această cursă vor fi plătiţi cu 1,4 euro/oră din România până la graniţa cu Germania, apoi cu 8,5 euro/oră în timpul petrecut în Germania şi, în final, cu 1,4 euro/oră după ieşirea din Germania.

Pentru cei doi şoferi, câştigul este relativ mic şi chiar s-ar putea să nu le revină toată suma în plus (prin diversele artificii contabile), dar pentru angajator este un cost suplimentar care ori îi va eroda marja de profit, ori îl va determina să ceară un tarif mai mare, riscând chiar să piardă contracte viitoare.

De aceea, Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), cea mai mare asociaţie patronală din acest domeniu, a lansat un semnal de alarmă, acuzând chiar statul german că „adoptă măsuri împotriva libertăţii serviciilor în UE“.

Amenzi usturătoare pentru angajatorii care nu dau salariul minm

Germania impune un salariu minim transportatorilor din alte state membre, alăturându-se statelor vestice care adoptă măsuri împotriva libertăţii serviciilor în UE. Amenda pentru nerespectarea salariului minim în Germania poate ajunge până la 500.000 Euro!
Pentru fiecare oră lucrată de un şofer român pe teritoriul german, se va aplica salariul minim din Germania – şi nu cel din România
“, avertizează, într-un comunicat, UNTRR.

Legea completă privind reglementarea salariului minim pe economie în Germania (MiLoG) – varianta originală în limba germană şi traducerea în limba română pot fi consultate pe www.untrr.ro .

Notificare prin raport scris

Pentru fiecare cursă operată de un şofer român pe teritoriul Germaniei, transportatorul român la care acesta este angajat are obligaţia să notifice înainte print-un raport scris autorităţile vamale din Germania.

Ne întrebăm dacă prevederile acestei legi sunt aplicabile şi cetăţenilor din afara Uniunii Europene, de exemplu unui transportator turc care, plecând din Turcia, tranzitează Germania cu destinaţia Olanda“, arată UNTRR.
Uniunea Transportatorilor consideră că „aceste măsuri recent adoptate de Germania afectează grav libertatea serviciilor pe piaţa europeană“ şi îşi exprimă „îngrijorarea privind direcţia către care se îndreaptă Uniunea Europeană
“, notează patronatul.

Acuzaţii dure la adresa Franţei şi Germaniei

Întâi Franţa, a ridicat un mare semn de întrebare privind libertatea serviciilor în cadrul UE – prin amenzile imense introduse anul acesta pentru timpii de odihnă ai şoferilor profesionişti (efectuarea perioadei de odihnă săptămânală normală la bordul vehiculului -  30.000 Euro amendă, bonus 1 an în închisoare), amenzile fiind aplicabile mai mult transportatorilor străini decât companiilor de transport rezidente. Acum Germania face un pas similar, altă abordare însă, din nou, împotriva libertăţii serviciilor în cadrul UE“, acuză UNTRR.

Care este scopul acestor măsuri adoptate de Europa de Vest? În opinia transportatorilor români, prin impunerea acestor noi reglementări, „statele dezvoltate din Europa de Vest precum Franţa şi Germania urmăresc ridicarea de bariere în faţa competitorilor străini, în special a celor din Europa de Est pe care îi acuză de dumping social – termen tot mai des folosit pentru a justifica recentele măsuri protecţioniste ale Vestului. Termenul de dumping social este însă greşit utilizat, pentru că diferenţele salariale între Europa de Vest şi cea de Est nu sunt o practică anti-concurenţială, ci o consecinţă a standardelor sociale şi de viaţă diferite între Est şi Vest“.

Dumping social?

Prin actuala reglementare a salariului minim „statul german îşi sancţionează propriii săi cetăţeni şi propria sa economie“, mai arată UNTRR

În primul rând, notează patronatul, „Germania îşi va prejudicia companiile de transport rezidente – care nu vor mai putea să fie competitive, pentru că vor avea nevoie de protecţie în orice situaţie din partea guvernului german, ceea ce nu este sustenabil pe termen lung“.

În al doilea rând, „vor creşte costurile operaţionale ale tuturor celorlalte companii în Germania“, iar rezultatul final va fi „creşterea costului vieţii pentru toţi cetăţenii germani“.

Practic, prin această măsură, Guvernul german sacrifică actualele avantaje ale companiilor germane şi populaţiei germane numai pentru a proteja un număr extrem de limitat de angajaţi ai unor companii de transport rutier – cele mici şi mijlocii. Solicitând ca 98% din populaţie să plătească mai mult pentru a susţine restul de 2%, în loc să se găsească soluţii pentru cei 2% - aceasta este o abordare complet nouă şi surprinzătoare“.

Companiile de transport şi şoferii din Europa de Est „nu le iau joburile Vesticilor, ci le fac joburile“, arată UNTRR.

În fine, „în contextul actualei dezbateri europene privind dumpingul social şi al măsurilor concrete luate de Germania în acest sens prin noua lege a salariului minim este şi mai surprinzător faptul că tot Germania a fost printre statele membre UE care au solicitat anul trecut adoptarea cardurilor digitale temporare pentru nerezidenţi, permiţând în acest fel cetăţenilor din Asia să intre pe piaţa muncii din UE prin cele mai permisive state membre, ajungând însă ca în final să lucreze pentru cele mai dezvoltate state membre precum Germania - precum actualul caz al şoferilor filipinezi“.

Faţă de aceste practici, „sunt inexplicabile acuzaţiile Europei de Vest privind dumpingul social, criticând şoferii Est-europeni şi companiile Est-europene pentru salarii mai mici – în valoare medie de 1.600-2.000 de euro/lună, când costul total pentru un şofer filipinez care lucrează în UE pe o perioadă de 6 luni este mai mic de 1.000 de euro/lună, respectiv 6.000 de euro/jumătate de an - inclusiv 1.000 de euro pentru biletul de avion, 1.000 de euro pentru programul de formare de 1 lună a şoferului, înainte ca acesta să înceapă lucrul şi 500 de euro/lună salariu. În ultimii doi ani, sute de şoferi filipinezi au fost angajaţi la firme de transport din Germania“.

Transportatorii vor „o evaluare realistă“

De ce să permitem filipinezilor să vină să lucreze în UE? Pentru a le asigura un salariu minim de 8,5 euro pe oră? Concret, 180 ore de conducere pe lună x 8,5 euro/oră = 1.530 de euro! De ce nu tratează statul german prin fiscalitate această problemă şi nu încearcă să facă mai atractivă această profesie?
Oare sunt atâţia cetăţeni germani interesaţi să lucreze ca şoferi profesionişti şi nu îşi găsesc de lucru – numai de la 8,5 euro/oră?
Înainte de implementarea unor astfel de legi, ar fi bine să avem o evaluare realistă a impactului. În SUA, un ONG a deschis spre angajare un număr de 12.000 de posturi în agricultură şi numai 6 cetăţeni americani au fost angajaţi din 11 care au aplicat! Rezultatul a fost că mexicanii vin să lucreze în SUA pe posturile de care nici un cetăţean american nu este interesat
“.

Ar fi binevenită o analiză realizată de companiile de recrutare din Germania, în cazul în care sunt deschise spre angajare posturi de şoferi profesionişti pe distanţe lungi – câţi naţionali şi rezidenţi din Germani sunt interesaţi în condiţiile date.
De ce nu impune Germania ca toate produsele vândute în Germania să fie produse de muncitori plătiţi cu minim 8.5 euro/oră?
Rezultatul final urmărit prin toate aceste tipuri de măsuri introduse de ţări dezvoltate ca Franţa şi Germania, raportat la industria transporturilor rutiere, este o nouă „monedă” de plată introdusă în schimbul regulamentelor europene privind accesul la  profesie şi în special la piaţă – odată ce regulamentele vor fi ajustate într-o manieră similară, aceste reguli naţionale vor fi anulate.
În această abordare, UE se îndreaptă către auto-distrugere. UE este mai puternică dacă este unită şi nu divizată, şi este foarte important ca acest lucru să fie realizat până nu este prea târziu. Considerăm că este extrem de important să se înţeleagă cum se imaginează implementarea acestor legi şi care este scopul final al acestora
“.

Avertizăm că aplicarea unor astfel de măsuri împinge Europa pe un drum al neoprotecţionismului care în final îi va afecta competitivitatea sa de ansamblu în faţa altor competitori globali“, conchide UNTRR.

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală, neguvernamentală, fondată în 1990 care promovează şi apără interesele transportatorilor rutieri pe plan intern şi internaţional, înregistrând de la înfiinţare până în prezent peste 13.000 de membri - operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi de persoane.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite