Faţa nevăzută a lui Mugur Isărescu, guvernatorul pasionat de desene animate: „Pot fredona sau chiar dansa ca ursul Baloo“

Din 1990 şi până în prezent, Mugur Isărescu (63 de ani) este de neclintit din funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României. După 23 de ani, este cea mai longevivă persoană aflată într-o înaltă funcţie a statului. „Adevărul” vă prezintă o altfel de imagine a celui mai cunoscut economist român.

În ciuda funcţiei foarte importante, Mugur Isărescu a încercat, în toţi aceşti ani, să rămână o persoană discretă. A reuşit să se ferească de scandaluri, dar tot nu poate ieşi în public fără să fie recunoscut. „Evit să mai ies la cinematograf, la teatru sau în alte locuri publice pentru că starea de confort scade dramatic. Fie sunt întrebat cum va evolua cursul dolarului, fie de vreo sponsorizare”, mărturisea Isărescu într-un interviu acordat Eugeniei Vodă în 2001. 

În urmă cu câţiva ani, guvernatorul Băncii Naţionale a ajuns şi în versurile maneliştilor. „Dacă Mugur Isărescu ar fi tatăl meu / Zi de zi ţi-aş face cadou câte un BMW”, sună o melodie cântată lui Florin Purice.

Mugur Isărescu are doi copii. Nu le cumpără în fiecare zi câte un BMW, dar îşi împarte pasiunile cu ei. Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul” în 1993, Isărescu declara: „Am o pasiune comună cu fiul meu, desenele animate. Aş putea vedea de zece ori Cărţile Junglei. Pot fredona sau chiar dansa ca ursul Baloo”.

Cu acelaşi prilej, Isărescu mărturisea că a cunoscut-o pe soţia sa pe când era la grădiniţă: „M-am căsătorit la 26 de ani. Ne-am cunoscut la grădiniţă, trăind în acelaşi oraş. Ne-am despărţit apoi, ne-am regăsit la liceu şi de atunci am rămas împreună”.

Fiul unui director de bancă

Mugur Isărescu a fost numit în fruntea Băncii Naţionale în septembrie 1990. Între timp, România a schimbat câţiva preşedinţi, mai mulţi premieri şi o mulţime de politicieni care s-au perindat la conducerea ţării. Isărescu n-a fost afectat de aceste schimbări şi a rămas în funcţie până astăzi, cu o pauză de un an, între 1999 şi 2000, când a ocupat funcţia de premier. Şi atunci, însă, a pus o condiţie: n-a vrut să accepte propunerea de a fi prim-ministru până când Emil Constantinescu, preşedintele de atunci, nu i-a garantat că se poate întoarce pe funcţia de guvernator al BNR. 

La origini, Mugur Isărescu este oltean. S-a născut la Drăgăşani, în judeţul Vâlcea, pe 1 august 1949. „Tata a fost iniţial învăţător, apoi, după război, a terminat ASE-ul, a fost şi ofiţer, a fost director de bancă  în anii ‘50, apoi, aproape 20 de ani, a fost profesor de contabilitate. Mama, după ce m-a născut, a fost casnică”.

Cum s-a pregătit Isărescu pentru funcţia de guvernator

În tinereţe, a fost reţinut de Miliţie pentru că purta plete: „În studenţie eram destul de rebel, aveam plete. Odată am fost săltat de pe bulevard de Miliţie. Mergeam la cinematograf şi am fost împins de nişte miliţieni civili într-un gang. Mi-au cerut buletinul şi mi-au zis să-i urmez. M-au urcat într-o dubă în care mai erau câţiva pletoşi şi m-au dus la secţie”,

În 1971, tânărul Isărescu termina Facultatea de Comerţ Exterior din cadrul ASE şi devenea cercetător la Institutul de Economie Mondială, unde a activat aproape 20 de ani, până la Revoluţia din 1989. Sunt două decenii în care, în afara faptului că a publicat mai multe studii de economie, despre biografia lui Mugur Isărescu nu se ştie aproape nimic.

S-au făcut, însă, destule speculaţii. Facultatea de Comerţ Exterior era, înainte de 1989, una din pepinierele din care Securitatea îi racola pe cei mai capabili absolvenţi pentru a-i transforma în ofiţeri ce acţionau ca agenţi de comerţ exterior. După 1990, majoritatea acestor agenţi au devenit mari oameni de afaceri. Miliardarul Ioan Niculae şi mogulul Dan Voiculescu, foşti absolvenţi de comerţ exterior, sunt numai două exemple.

Ce ştim cu certitudine este că, după absolvirea facultăţii, tânărul Isărescu nu a fost încadrat într-o întreprindere de comerţ exterior, ci ca cercetător la Institutul de Economie Mondială din Bucureşti, care se afla în subordinea Ministerului de Comerţ Exterior.

Şi aici există numeroase legende. Institutul de Economie Mondială a fost înfiinţat în 1967 şi s-a numit, iniţial, Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaţionale, avându-l printre şefi, în anii de început, pe Gheorghe Marcu, general în Direcţia de Informaţii Externe (DIE). Pornind de aici, s-a speculat că Institutul de Economie Mondială era controlat tot de Securitate. 

În cei aproape 20 de ani petrecuţi la institut, Mugur Isărescu a luat contact cu ţările din Vest, participând la o serie de cursuri în Statele Unite, şi a scris mai multe studii despre economia capitalistă. „Mi-am dat teza de doctorat cu tema «Politicile cursului de schimb». Şi mă tot întrebau la examene de ce mi-am luat această temă, la ce foloseşte politica cursului de schimb într-o ţară socialistă, unde cursul e stabilit prin plan. Eu vorbeam despre ce se întâmplă în lume şi aveam acest sentiment că mă pregătesc pentru ceva şi ceva s-a întâmplat. A fost ca o predestinare, să stai 20 de ani să te pregăteşti pentru momentul 1990”, mai povestea Mugur Isărescu în dialogul cu Eugenia Vodă.

Conturile lui Ceauşescu şi teoriile conspiraţioniste

Imediat după Revoluţia din 1989, Mugur Isărescu este trimis în Statele Unite ale Americii ca reprezentant comercial al ambasadei române. Despre această perioadă, guvernatorul BNR a făcut o declaraţie interesantă: „În martie 1990 am plecat la Washington. M-am dus la Washington cu gândul că foarte curând vom avea nevoie de Fondul Monetar Internaţionl (FMI), mă gândeam la un an sau doi, dar s-a întâmplat ca acest lucru să fie mult mai rapid. România şi-a pierdut rezerva pe care o moştenise de la vechiul regim în numai şase luni şi în iulie am fost chemat înapoi să preiau Banca Naţională”.

Isărescu a devenit guvernatorul BNR în septembrie 1990. În acei ani a negociat mai multe acorduri cu Fondul Monetar Internaţional, iar în 1991 a primit misiunea de a dezlega misterul conturilor secrete deţinute de Ceauşescu. A condus comisia guvernamentală care s-a ocupat cu această problemă, însă rezultatele au fost destul de neclare. Unul dintre cei audiaţi de comisie a fost chiar Dan Voiculescu, fost coleg de facultate cu Mugur Isărescu.

În 1993, Mugur Isărescu a devenit membru al clubului de la Roma, apoi membru al Comisiei Trilaterale, două organizaţii care au dat şi mai mult apă la moară teoriilor conspiraţioniste construite în jurul său.
Clubul de la Roma este o organizaţie înfiinţată în 1968 de către industriaşul italian Aurelio Peccei şi care, în 1973, propunea un plan de împărţire a lumii în zece regiuni socio-economice.

Comisia Trilaterală este o organizaţie particulară fondată în 1973 din iniţiativa bancherului american David Rockefeller, fiind considerată de conspiraţionişti drept un organism care influenţează din umbră cele mai importante decizii din politica internaţională. Printre membrii Comisiei Trilaterale se numără Prinţul Charles, Jose Manuel Barroso, Bill Clinton şi Tony Blair. Mugur Isărescu şi Mihai Tănăsescu sunt singurii români care fac parte din această organizaţie. În 2010, membrii europeni ai Comisiei Trilaterale s-au întâlnit chiar la Bucureşti.