Legea pensiilor, adoptată cu scandal în Parlament: Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale. Iohannis are decizia finală. Calendarul majorărilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
coada pensionari vacanta grecia

Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, legea sistemului public de pensii, reexaminată ca urmare a decizie de neconstituţionalitate a CCR. Parlamentarii din Opoziţie nu au fost de acord, la dezbaterile din plenul Camerei Deputaţilor, cu modul de reexaminare a legii sistemnului public de pensii. Deputatul USR Cristian Seidler acuză deputaţii coaliţiei de guvernare că "stoarcerea de voturi de la pensionari".

 „Această lege este o farsă. Pentru că vine în an electoral, este o folosire a fondului de pensii în scopuri politice. Nu se află în programul de guvernare. Bani oricum nu există, chiar în expunerea de motive se arată că această lege doar în anul curent are un impact negativ de 8,5 miliarde lei, bani pe care nu i-aţi prevăzut în legea asigurărilor sociale. Să folosiţi fondul de pensii cu scopul de a stoarce voturi de la pensiuonari este imoral. Nu poţi pretinde că reformezi sistemul de pensii, dar să păstrezi pensiile speciale. Nu va mai sătura Dumnezeu de pensii speciale", spune Seidler. 

Deputatul PNL Valeria Schelean a reclamat, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, că legea pensiilor nu a fost pusă în acord, în comisii, cu decizia Curţii Constituţionale.

"Nici cu ocazia reexaminării legii după decizia CCR, actuala majoritate parlamentară nu a vrut să adopte o soluţie legislativă care să garanteze în mod real respectarea dreptului la pensie şi al dreptului la proprietate privată. CCR a declarat neconstituţională legea pensiilor, întrucât formula folosită pentru a materializa dreptul la pensie este complet neclară şi permite arbitrariul. Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege", a declarat liberalul.

Deputatul USR Cristian Seidler a acuzat PSD, iniţiatorii legii pensiilor, că vor să "stoarcă voturi de la pensionari".

Au fost 197 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 70 de abţineri.

Urmează să fie trimisă acum la preşedintele Klaus Iohannis, care va decide dacă o promulgă sau nu.

Noua Lege a pensiilor, care a fost respinsă de Senat, prima cameră sesizată, a intrat la vot în Camera Deputaţilor într-o formă modificată: 216 amendamente au fost depuse pentru a o alinia cerinţelor Curţii Constituţionale.

Primul amendament adus de comisii în urma reexaminării este cel legat de sintagma „datorat şi plătit”, introdusă în art. 25, care definea contribuabilii la sistemul public de pensii drept „cei care datorează şi plătesc, după caz, contribuţia de asigurări sociale, conform Codului fiscal”.

Sintagma „datorat şi plătit a fost eliminată, introducându-se în schimb categoriile de beneficiari.

„S-a făcut distincţie între obligaţia de plată care intră în sarcina contribuabilului (persoana fizică ce realizează venituri din salarii) şi obligaţia de efectuare a plăţii, ca operaţiune tehnică ce intră în sarcina angajatorului, respectiv de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia la bugetul asigurărilor sociale. Angajatorul, în calitate de contribuabil, are obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi speciale de muncă, precum şi plata, în numele angajatului, a diferenţei de contribuţie de asigurări sociale în cazul în care contribuţia de asigurări sociale calculată asupra veniturilor realizate este mai mică decât contribuţia de asigurări sociale corespunzătoare salariului minim brut pe ţară”, se arată în motivarea modificării.

În urma acesteia, art 25 prevede categoriile de contribuabili la sistemul public de pensii drept:

 a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat; 

b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; 

c) angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; 

d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate.

La alin. (2) se menţionează că „sunt contribuabili ai sistemului public de pensii şi persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.

Iniţiatorul legii, fostul ministru al Muncii Lia Olguţa Vasilescu, spunea că în acest an legea pensiilor va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei, după ce punctul de pensie va fi majorat la data de 1 septembrie.

Impactul bugetar estimat pentru anul 2020, când va avea loc a doua majorare, va fi de 24,8 miliarde de lei, în 2021 de 51 de miliarde de lei, iar în 2022 impactul bugetar va fi de 81 de miliarde de lei.

Legea ar urma să se aplice treptat din 1 septembrie, dată de la care Guvernul PSD promite majorarea punctului de pensie.

Proiectul legii pensiilor se află pe ordinea de zi a plenului, după ce marţi Comisiile pentru muncă şi juridică ale Camerei Deputaţilor au adoptat raportul.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite