Legea de limitare a comisioanelor interbancare a fost aprobată de Guvern

Legea de limitare a comisioanelor interbancare a fost aprobată de Guvern

Comisioanele interbancare vor fi limitate la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit FOTO SHUTTERSTOCK

Proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare, au declarat surse oficiale, citate de Mediafax.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect prin care vor fi limitate comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la finele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă.
 
„Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit“, se precizează în proiectul de lege.
 
Acordurile dintre instituţiile acceptante şi beneficiarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi categoria respectivelor carduri de plată.
 
Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.
 
Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianuarie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin ordonanţă de urgenţă.
Promovarea acestor msuri prin proiect de lege presupune că noile reguli nu vor fi aplicate imediat după avizul Guvernului, ci după ce vor fi aprobate şi de Parlament, cu eventuale modificări, şi promulgate de preşedinte.
 
Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţionat imediat după lansarea publică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reducerii comisioanelor interbancare.
 
Pe de altă parte, reprezentanţii marilor retaileri vor aplicarea imediată a acestor reduceri de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profitabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.
 
După o dezbatere pe tema comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la finele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în considerare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fie reanalizate nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.
 
Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
 
Anul trecut existau în circulaţie 14,1 milioane carduri valide pe piaţa românească, din care 11 milioane erau carduri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 miliarde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.
Mai puteţi citi:
 
După clauzele abuzive şi falimentul personal, BNR ia acum apărarea băncilor şi în privinţa proiectului european de reducere a comisioanelor la carduri: banca centrală are dubii în privinţa efectelor pozitive pe care plafonarea comisioanelor interbancare le va avea asupra consumatorilor până când nu vor fi îmbunătăţite trei condiţii specifice ale pieţei, precum gradul redus de bancarizare, apetenţa crescută pentru numerar şi veniturile scăzute.
 
Presedintele executiv al Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Florin Danescu, a criticat dur masura de reducere a comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit. El a facut o si franeaza recuperarea decalajelor.
 
Reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) au solicitat băncilor să depună toate eforturile pentru a preîntâmpina apariţia unor litigii, întrucât existenţa acestora reprezintă un risc reputaţional, a declarat Alexandru Păunescu, şeful Direcţiei Juridice din BNR.
 
Curtea Constituţională de la Budapesta a decis că parlamentul maghiar poate decide modificarea retroactivă în anumite situaţii a termenilor contractelor de împrumut. Instituţia a furnizat, astfel, un răspuns la o cerere a Guvernului referitoare la credite ipotecare în valută de 15 miliarde dolari.
 
Băncile străine deţineau la finele lunii ianuarie depozite de 6,3 miliarde de euro în filialele din România, în scădere cu 5,2 miliarde de euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2011, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).
 
Subcomisia pentru discutarea proiectelor de lege privind falimentul persoanelor fizice, alcătuită de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, va începe să lucreze efectiv pe 8 martie, a anunţat, joi, deputatul Aurelian Ionescu, membru al Comisiei juridice.
 
Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a fost eliberat din funcţie şi înlocuit cu Marius Alexandru Dunca, vicepreşedinte al instituţiei, potrivit unei decizii a premierului Victor Ponta, publicată azi în Monitorul Oficial.
 
Banca Naţional a României (BNR) solicită băncilor să adopte măsuri dacă există situaţii în care, din cauza scăderii dobânzilor şi majorării comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai puţini bani decât a plasat la constituire, invocând riscul reputaţional şi mediatizarea fenomenului.
 
Restituirea în lei a creditelor contractate în valută la cursul la care a fost contractat ar genera o criză de sistem şi vor fi bănci care vor da faliment, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul dezbaterilor din Comisia de buget din Senat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: