Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Cum vor putea românii să scape de povara datoriilor

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Cum vor putea românii să scape de povara datoriilor

De Legea insolvenţei persoanelor fizice va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are „un necaz financiar“, nu din vina sa

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi Legea insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să-şi poată reeşalona obligaţiile de plată pe o perioadă de cinci ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Camera Deputaţilor a adoptat în luna mai, în unanimitate, proiectul Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani. Toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect iniţiat de deputatul PSD Ana Birchal şi de alţi 153 de parlamentari.
 
Deputatul PSD Ana Birchal a spus atunci că este o „istorie legislativă“, fiind prima dată când cetăţenii vor avea o lege a insolvenţei persoanei fizice. „Proiectul are la bază studii din 12 state şi este rezultatul dezbaterilor purtate încă din martie 2014 cu toate instituţiile implicate. Legea va fi un ajutor real pentru românii de bună-credinţă sufocaţi de datorii“, a mai spus Birchall.
 

Ce presupune Legea insolvenţei persoanelor fizice

De Legea insolvenţei persoanelor fizice va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are „un necaz financiar“, nu din vina sa, acesta putând să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.
 
„Orice debitor de bună-credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să îşi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat“, a explicat Ana Birchall prevederile legii.
 
Legea insolvenţei persoanelor fizice mai prevede că orice debitor care după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare.
 
„Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat“, a mai arătat Birchall.
 

Legea insolvenţei persoanelor fizice. Se asigură „un nivel de trai rezonabil“

Cei care vor apela la insolvenţa persoanelor fizice vor avea toate cheltuielile controlate de către administratorul judiciar. Totuşi, proiectul introduce termenul de „bunuri neurmăribile“, care nu pot fi supuse valorificării deoarece sunt necesare asigurării unui nivel de trai rezonabil. Acestea sunt bunurile personale sau mobilierul, necesare debitorului şi familiei sale, dar fără ca valoarea fiecăruia să depăşească 5.000 de lei. Tot aici intră şi un autoturism, dar fără ca valoarea acestuia să depăşească 5.000 de euro, iar costul dobândirii sale nu face obiectul unei creanţe împotriva averii debitorului. În fine, tot aici sunt incluse şi obiectele de cult, dar fără ca valoarea vreunuia să fie mai mare de 2.000 de lei, plus obiectele necesare în cazul în care datornicul sau persoanele aflate în întreţinere suferă de vreun handicap. 
 
De asemenea, „cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil“ sunt definite drept „cheltuielile aprobate în procedura insolvenţei pentru a asigura un standard rezonabil de trai pentru debitor şi pentru persoanele cărora acesta le prestează întreţinere în mod curent, astfel încât să le fie asigurată respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi demnitatea umană“. Criteriile pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil vor fi stabilite, anual, de Comisia de Insolvenţă, potrivit proiectului. 
 

Comisiile de Insolvenţă, element nou

Comisiile de Insolvenţă trebuie înfiinţate, potrivit articolului 92 din proiectul de lege, în termen de trei luni de la publicarea actului în  Monitorul Oficial. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
 
Comisia de Insolvenţă de la nivel central monitorizează şi coordonează comisiile de profil de la nivel teritorial şi va fi formată din câte un reprezentant al ANPC, Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, mai exact, de la direcţia care se ocupă de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă. Comisiile teritoriale funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi îndeplinesc „atribuţii decizionale, de control şi supraveghere în procedura insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, atribuţii de supraveghere în procedura simplificată de insolvenţă şi atribuţii de control şi supraveghere în perioada de supraveghere post-procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active“. Administratorul procedurii este desemnat de către Comisia de Insolvenţă, dintre practicienii în domeniu, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti aflaţi într-o listă special creată în acest sens.
 
În cazul insolvenţei prin lichidare a bunurilor, procedura este sub controlul judecătoriei pe raza căreia şi-a avut domiciliul debitorul cu cel puţin şase luni anterior sesizării instanţei.
 

800.000 de credite în suferinţă

„Potrivi unei estimări de la Biroul de Credit, sunt peste 800.000 de credite aflate în suferinţă, din care aproximativ 500.000 erau în suferinţă de peste şase luni. Acestea vor merge, probabil, în procedură de insolvenţă, dacă nu cumva bunurile au fost executate deja“, a declarat, pentru „Adevărul“, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România.
 
Stănescu a precizat că înfiinţarea Comisiilor de Insolvenţă a fost decisă pentru a degreva instanţele şi că acestea există în mai multe ţări, cel mai notabil exemplu fiind în Franţa, unde instituţia este condusă de către Banca Naţională.
 
Primul proiect al unei legi privind insolvenţa persoanelor a fost depus în 2010, dar adoptarea unei legi a fost trenată de opoziţia Băncii Naţionale a României (BNR) şi a Fondului Monetar Internaţional (FMI).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările