Legalizarea bacşişului: o nouă taxă? Cum se poate aplica şi ce probleme ridică iniţiativa ANAF

Legalizarea bacşişului: o nouă taxă? Cum se poate aplica şi ce probleme ridică iniţiativa ANAF

10% din valoarea consumaţiei este, de regulă, nivelul pe care un client îl lasă bacşiş  FOTO Adevărul

În lupta cu evaziunea, ANAF pregăteşte acum includerea bacşişului pe bonul fiscal şi impozitarea acestuia. Proprietarii de restaurante se tem că măsura va transforma acest comision într-o taxă obligatorie pentru clienţi şi că va fi greu de implementat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fiscul pregăteşte o nouă lovitură în lupta cu micii evazionişti: vrea să legifereze şi să impoziteze bacşişul. Specialiştii în fiscalitate laudă iniţiativa Guvernului, în timp ce proprietarii de restaurante susţin că măsura va fi foarte greu de pus în practică şi că, oricum, nu va avea efectul scontat. 
 
Măsura a fost anunţată de Gelu Ştefan Diaconu, şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), şi vine în contextul în care bacşişul a fost indicat drept una dintre cauzele pentru care inspectorii Direcţiei Antifraudă au închis mai multe magazine în ultimele săptămâni. Mai exact, pentru sume ce nu se regăseau în gestiune şi proveneau din bacşiş. 
 
„Nu inventăm noi roata. Suma va fi inclusă pe bonul fiscal, fiscalizată separat pe casa de marcat, iar această sumă va fi impozitată doar cu impozitul pe venit, nu va constitui şi o bază de calcul a contribuţiilor (de pensii şi sănătate – n.r.). Şi sperăm să scoatem la vedere toate aceste sume“, a spus Diaconu pentru Hotnews.ro. El a mai afirmat că „va fi introdus caietul de bani personali“ fără să dea detalii.
 

Proiectul CNIPMMR

 
Nu există deocamdată detalii despre modul în care va fi implementată această măsură, dar Consiliul Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a trimis, la jumătatea lui martie, Ministerului Finanţelor o propunere de legalizare a bacşişului. 
Organizaţia a cerut trecerea bacşişului pe bonul fiscal, acesta urmând să fie calculat ca procent fix de 5-10% din valoarea consumaţiei şi impozitat ca venit al chelnerului. În Ungaria, multe restaurante includ deja bacşişul în factură. 
Problema este că, în astfel de cazuri, nu se ştie dacă banii ajung la proprietarul magazinului sau la ospătar, astfel că ar fi o dilemă pentru Fisc să ştie pe cine impozitează mai exact.
 
Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, spune că este foarte normal ca bacşişul să fie impozitat, aşa cum se face şi în Occident, dar că problema împărţirii sumelor nu este a statului, ci una privată, între patroni şi salariaţi. „În orice ţară civilizată, bacşişul este oficializat. Dacă tot îl plătim, să fie impozitat. Mai exact, or să fie trecute pe bonul fiscal, cel mai probabil, trei niveluri de bacşiş: 5-10-15%. Bifezi şi gata. Mai departe, dacă banii chiar ajung la salariat sau la patron este o problemă contractuală a celor două părţi, nu este treaba autorităţilor. Nu inventăm noi apa caldă“, a declarat, Dumitru, pentru „Weekend Adevărul“.
 

Impus sau opţional?

 
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că bacşişul trebuie să fie opţional, dar, pentru ca suma să fie impozitată, atunci trebuie modificat Codul Fiscal. „Lucrurile stau cam aşa: este o normalitate, acesta poate fi trecut pe bon la cererea clientului. Deci nu este obligatoriu. Dar trebuie modificat Codul Fiscal pentru asta, pentru a impozita veniturile din această activitate, eventual trebuie şi norme de aplicare. În multe state există «service fee» şi poţi să dai şi extra. Pentru magazinele care se confruntă cu problema restului care nu se mai ridică, a mărunţişului, acesta ar trebui să fie colectat într-o cutie şi trecut ca venit în contabilitatea firmei. În alte ţări nu ai voie să laşi rest, aleargă vânzătorii după clienţi“, a afirmat el.
 
Întrebat ce se întâmplă în cazul în care clientul este de acord să dea bacşiş, iar patronul vrea ca acesta să fie fiscalizat, dar ospătarul nu îl trece pe bon, Duca a spus că ar trebui ca patronii să se asigure că angajaţii respectă legea. „Mai departe, dacă angajaţii nu respectă legea, atunci tot angajatorul este de vină. Trebuie să existe şi un control intern. Degeaba zice patronul da, dacă angajatul nu bate bon“, a afirmat el. 
 
O astfel de situaţie, în care clienţii bifează un nivel al bacşişului pe nota de plată, dar ospătarii nu fiscalizează venitul, poate genera un blocaj, căci patronii nu vor să li se închidă localul pentru bacşişul chelnerilor. Hotelierii au reclamat deja situaţia de săptămâna trecută.
 

„Bacşişul devine o taxă“

 
Proprietarii de restaurante ridică mai multe probleme practice în cazul implementării unei astfel de măsuri de legiferare şi impozitare a bacşişului. „Este foarte greu să introduci bacşişul în preţ, pentru că astfel apare ca o plată obligatorie. Or, acordarea unui bonus este un gest de curtoazie al clientului, de mulţumire faţă de calitatea servirii, nu poate fi obligatoriu“, a afirmat Dragoş Petrescu, proprietarul unităţilor City Grill şi preşedintele Asociaţiei Restaurantelor din România.
 
Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante „La Mama“, crede că măsura este una populistă şi că bacşişul, nemaifiind opţional, nu se va mai numi aşa, ci taxă. 

În plus, se aşteaptă ca includerea bacşişului pe bonul fiscal să nu funcţioneze în România, aşa cum nu a funcţionat nici în alte state, unde a fost eliminată. „Bacşişul nu este problema proprietarului, el nu trebuie să se încarce cu aşa ceva, ar fi necinstit faţă de angajat să îl încaseze el. Devenim mai catolici decât Papa. Acest lucru nu a funcţionat în alte state. De ce ar funcţiona în România?“, a spus Mahu. 
 
El crede că, în acest caz, legiferarea bacşişului ar trebui introdusă şi în cazul spălătoriilor auto, al frizeriilor şi în toate unităţile unde, de regulă, se oferă un astfel de comision. 

Mahu mai spune că o astfel de măsură ar determina o scădere a vânzărilor pieţei de restaurante, ceea ce va avea impact asupra economiei, întrucât în acest domeniu lucrează cei mai mulţi oameni. „Singura măsură care poate să aducă beneficii concrete pentru economie este reducerea TVA în restaurante, aşa cum este în Franţa, unde TVA la mâncare este de 10%, la băuturi nu este redusă. Dacă se reduce TVA la alimentele de bază, să se adopte măsura pe tot lanţul de distribuţie, inclusiv la restaurante. Asta ar ajuta la combaterea evaziunii“, a spus Mahu.

Mai puteţi citi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările