Isărescu: Francul elveţian a fost nărăvaş faţă de euro, tot o păţeam cu francul dacă eram în zona euro

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a recunoscut că explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte de aderare care nu păreau deloc ambiţioase la momentele când au fost anunţate FOTO Mediafax

Francul elveţian a avut un comportament „nărăvaş“ faţă de euro, el nu s-a apreciat numai în raport cu leul, iar dacă România ar fi fost parte a zonei euro, problemele creditelor în franci elveţieni erau aceleaşi sau mai mari, având în vedere restricţiile eurozonei, apreciază Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

"Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elveţieni, pe seama ţintei euro este o uşoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr, s-a creat speranţa că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar. (...) Dar francul elveţian a fost atât de buclucaş, atît de zvăpăiat, încât nu s-a plimbat numai faţă de leu, el a avut un comportament nărăvaş faţă de euro. Şi atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o păţeam cu francul elveţian, şi acolo şi mai rău, pentru că aveam şi restricţii, fiind în zona euro", a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El fusese întrebat dacă este de acord cu ideea unor economişti şi chiar a Consiliului Fiscal că neperformanţa creditelor în valută poate fi legată de ţinta de aderare la zona euro, care a creat aşteptări în rândul populaţiei şi apoi nu a fost respectată.

"Noi (BNR - n.r.), aici, în faţa dumneavoastră, am spus că noi am fost codaşi cu ţinta, noi am pus de la început 2015, ungurii au pus 2008. Au intrat, într-adevăr, în Uniunea Europeană în 2004. Polonezii, cehii tot aşa ceva, 2009 sau 2010. Tot atât de adevărat e că, în Ungaria, creditul în franci elveţieni, probabil şi pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în zona euro, a explodat cel mai mult, acolo am avut cea mai mare problemă a creditului în franci elveţieni", a spus Isărescu.

El a recunoscut că explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea unor ţinte de aderare care nu păreau deloc ambiţioase la momentele când au fost anunţate, dar apreciază că motorul finanţărilor în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari.

"Noi am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune, respectiv capital, management, bună administarea, credibilitate, dar au venit şi cu acest produs, creditul în vaulută, despre care puţini au crezut în 2006-2007 că ar putea fi atât de nociv. Numai noi ştim ce am păţit încercând să contracarăm acest lucru. Am mărit rezervele minime obligatorii la 40%", a punctat guvernatorul.

Şeful BNR a arătat însă că împrumuturile în franci elveţieni era abia la începuturi, iar banca centrală nu a reuşit să îl oprească la câteva bănci, întrucât "aspiraţia spre mai bine, aspiraţia de a fi european s-a dezvoltat şi dincolo de obiectivul de a intra în zona euro".

"S-a spus că am intrat în Uniunea Europeană, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură", a adăugat Isărescu.

El a precizat că băncile au fost totuşi relativ prudente, dacă numai şase dintre cele 40 din sistemul bancar românesc au acordat credite în franci elveţieni, spre deosebire de cazul Ungariei, unde "a fost o nebunie", pentru că aceste finanţări erau ieftine şi accesibile.

"La noi, numai şase bănci s-au aventurat în povestea aceasta şi relativ târziu. Ce vreţi mai probă de avertisment decât să le duci rezerva minima în valută la 40%? Dar aşa era lumea atunci, era optimistă", a conchis guvernatorul.