Iohannis intenţionează să retrimită în Parlament legea „dai casa şi scapi de bancă“

Iohannis intenţionează să retrimită în Parlament legea „dai casa şi scapi de bancă“

Legea privind darea în plată a ajuns la Palatul Cotroceni, spre promulgare, la sfârşitul lunii noiembrie, iar preşedintele Klaus Iohannis trebuie să ia o decizie asupra ei FOTO Preşedinţia României

Preşedintele Klaus Iohannis are în vedere retrimiterea în Parlament a legii privind darea în plată, aşa-zisa lege „dai casa şi scapi de bancă“, şi vrea să sugereze legislativului, însă neoficial, să introducă o limită de aplicare a prevederilor, respectiv pentru împrumuturile cu ipotecă a căror sumă nu depăşeşte 250.000 de euro, au declarat surse politice pentru Profit.ro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul de lege care permite unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat a fost adoptat la 25 noiembrie, de Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional. Proiectul a fost adoptat cu 233 de voturi „pentru“, o abţinere şi un vot „împotrivă“. Proiectul de lege a fost transmis preşedintelui laus Iohannis spre promulgare.
 
Potrivit prevederilor legii, o persoană care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria poate să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat, banca nemaiputându-se îndrepta către alte bunuri sau venituri.
 
Banca Naţională a României i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să trimită legea „dai casa şi scapi de bancă“ înapoi în Parlament sau să sesizeze Curtea Constituţională, argumentând că este necesară revizuirea din perspectivă financiară, juridică şi etică.
 
„Vrem o lege mai bună pentru cei care chiar au nevoie să fie ajutaţi. (...) Avem acelaşi scop, rămâne să trasăm drumul, pentru a fi siguri că nu punem sacii în căruţa care este deja plină. BNR este implicată în această dezbatere în baza mandatului său instituţional“, a declarat vineri Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit Mediafax. 
 
El a explicată că BNR i-a prezentat preşedintelui României trei tipuri de argumente care stau la baza solicitării de retrimitere a legii în Parlament sau de verificare a constituţionalităţii, respectiv argumente de stabilitate financiară, juridice şi de natură etică.
 
În ceea ce priveşte prima categorie, viceguvernatorul a ţinut să lămurească termenul de credit ipotecar, considerând că o serie de cifre au fost vehiculate "fără suport". Astfel, există creditele ipotecare pentru achiziţia de locuinţe, în care imobilul cumpărat se constituie drept garanţie, credite de investiţii imobiliare, în care alt imobil este adus ca garanţie, însă banii împrumutaţi sunt utilizaţi pentru construcţia unei clădiri, precum şi alte credite cu garanţii imobiliare careu sunt destinate consumului, pentru descoperit de cont sau pentru finanţarea unor firme.
 
Datele BNR arată că, la sfârşitul lunii octombrie, se aflau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanţii ipotecare/imobiliare acordate unui număr de 459.347 debitori, întrucât unele persoane deţin mai multe credite. Din totalul acestora, circa 37% erau împrumuturi ipotecare pentru achiziţie de locuinţe, din care 3.742 de persoane fizice au restanţe de peste 90 de zile, acestea fiind cel mai probabil în reală dificultate financiară, potrivit lui Olteanu.
 
Aproximativ 14.500 de restanţieri peste 90 de zile apar la creditele pentru dezvoltări imobiliare sau la creditele de consum garantate cu ipoteci (terenuri, locuinţe, depozite colaterale, alte bunuri neimobiliare etc).
 
„Desigur, sunt şi alţi debitori cu restanţe sub 90 de zile, precum şi buni platnici care îşi achită cu greu ratele scadente şi care au nevoie de sprijin“, a subliniat viceguvernatorul.
 
Suma restantă totală la creditele cu garanţii ipotecare este de 3,9 miliarde de lei, din care numai 702 milioane de lei (18%) la creditele pentru achiziţia de locuinţe. Totodată, 1.317 persoane au luat credite între 150.000 de euro şi 500.000 de euro, 60 de persoane - între 500.000 de euro şi 1 milion de euro, 21 de persoane - între 1 şi 2 milioane de euro şi 4 persoane au constractat împrumuturi de peste 2 milioane de euro.
 
„Aceste date indică faptul că există credite pentru care nu se justifică o funcţie de protecţie socială a legii. Mai mult, se observă că, pe măsură ce creşte valoarea creditului, se înrăutăţeşte disciplina de plată - riscul de neplată (raportul dintre suma restantă şi suma datorată) creşte astfel: de la 1,7% pentru creditele ipotecare sub 150.000 de euro la 47,6% pentru creditele ipotecare peste 2 milioane de euro şi 100% pentru creditele pentru investiţii imobiliare“, a mai spus Olteanu.
 
Oficialii BNR apreciază că, în forma actuală, legea poate genera risc sistemic, implementarea sa afectând stabilitatea financiară şi funcţionarea băncilor, evaluarea având la bază analize "mai curând" optimiste, întrucât nu pot evalua, în stadiul actual, decît efectele de runda întâi ale propunerii.
 
Proiectul a fost iniţiat de deputatul PNL Daniel Zamfir, fiind semnat de alţi aproape 140 de parlamentari PNL, PSD, UDMR, ALDE şi ai minorităţilor.
 
„Proiectul de lege oferă posibilitatea unei persoane care s-a împrumutat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii bunul care a fost ipotecat, atât şi nimic mai mult. Deci, banca nu poate să se îndrepte decât către bunului ipotecat, nu ca acum către toate proprietăţile, veniturile actuale şi viitoare, aşa prevede legea“, a declarat deputatul PNL Daniel Zamfir, afirmând că nu doar clientul, ci şi banca ar trebui să îşi asume riscul devalorizării.
 
Potrivit proiectului de lege, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale şi ale executorului judecătoresc sau avocatului, după caz, vor fi suportate de debitor. După comunicare deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.
 
Proiectul de lege prevede că la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.
 
citeste totul despre: