DOCUMENT Harta păcănelelor. Românii joacă anual 21 de euro la aparate şi 5 euro la pariuri

DOCUMENT Harta păcănelelor. Românii joacă anual 21 de euro la aparate şi 5 euro la pariuri

Românii joacă la păcănele de şase ori mai puţini bani decât italienii şi de cinci ori mai mulţi decât polonezii FOTO Eduard Enea

Fiecare aparat din cazinouri aduce venituri de 1.000 de euro pe lună, iar agenţiile de pariuri câştigă 700 de euro pe lună per aparat de pe urma jucătorilor.

Venitul brut din jocurile de noroc, reprezentând suma care se joacă minus câştigurile revenite jucătorilor, a fost de 657 de milioane de euro în 2012, arată un studiu prezentat marţi de compania de consultanţă financiară PricewaterhouseCoopers (PwC).

Din datele studiului reiese că românii joacă în medie 21 de euro pe an la păcănele şi mizează la pariuri 5 euro pe an, sume semnificativ mai mici decât cele înregistrate în Italia, Germania, Spania sau Marea Britanie.

Astfel, România se situează la un nivel echivalent cu două treimi din media europeană în ceea ce priveşte venitul brut din jocurile de tip slot-machine la numărul de locuitori, care este de 36 de euro.
Pentru comparaţie, în Italia venitul este de şase ori mai mare, ajungând la 130 de euro/locuitor.

Statul, cel mai mare câştigător

Mai mult de jumătate din veniturile organizatorilor de jocuri de noroc se duc la bugetul de stat, sub formă de taxe, impozite, tarife de licenţiere şi alte contribuţii. În anul 2012, jocurile de noroc de tip slot-machine şi pariurile în cotă fixă au adus la bugetul de stat 269 de milioane de euro, contribuind cu 171 de milioane de euro la PIB (0,13%).

Contribuţia totală la PIB, direct şi indirect (prin industriile adiacente care furnizează bunuri şi servicii celei de jocuri de noroc), a fost în 2012 de 709 milioane de euro (0,5% din PIB).

Cele două sectoare au generat direct 24.500 de locuri de muncă (17.000 din segmentul jocurilor slot-machine şi 7.500 din cel al pariurilor în cotă fixă), iar indirect alte 14.000 de posturi.

Unde se duc banii jucătorilor

Cele mai mari cheltuieli ale unui organizator de astfel de jocuri sunt cele cu salariile (23%, respectiv 90 de milioane de euro în 2012), urmate de cele cu chiriile spaţiilor (18%) şi taxele de exploatare (17%).

În acest domeniu, profitul operaţional mediu este de de 9%.

Harta păcănelelor

Potrivit PwC, cea mai mare intensitate a prezenţei aparatelor de joc se regăseşte în Bucureşti-Ilfov (5 păcănele la mia de locuitori). Pe palierul următor în top, cu 3,6 până la 4 aparate la mia de locuitori, se regăsesc judeţele Arad, Bihor, Constanţa, Cluj, Alba, Mureş şi Argeş.

Pe ultimul loc, cu mai puţin de două aparate la mia de locuitori, se regăsesc judeţele Harghita, Covasna, Buzău, Vrancea, Tulcea, Vaslui, Teleorman, Olt şi Doj.

În celelalte judeţe se înregistrează o intensitate cuprinsă între 2 şi 3,5 aparate la mia de locuitori.

STUDIU PwC: Impactul economic al sectorului jocurilor de tip slot-machine şi pariurilor în cotă fixă din R...

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: