Harta mâncării. Câţi bani dau românii pe alimente şi ce procent din venituri reprezintă sumele cheltuite - INFOGRAFIE

Harta mâncării. Câţi bani dau românii pe alimente şi ce procent din venituri reprezintă sumele cheltuite - INFOGRAFIE

Alimentele au cea mai mare pondere în bugetul rezervat cumpărăturilor de către majoritatea familiilor FOTO Adevărul

Procurarea hranei presupune o cheltuială medie de aproape 500 de lei lunar pe gospodărie, sumă care „topeşte“ 40% din bugetul disponibil. Familiile cu venituri mici resimt cea mai mare presiune pentru asigurarea necesarului alimentar.

Din datele referitoare la veniturile şi cheltuielile populaţiei, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, reiese că media generală a bugetului lunar alocat pentru asigurarea hranei este de 492,8 lei per gospodărie, ceea ce înseamnă 40% din totalul disponibil.
 
Desigur, aceasta este o medie generală, care cuprinde atât familiile înstărite, pentru care mâncarea reprezintă o cheltuială mare ca sumă, dar nesemnificativă ca pondere în buget, cât şi gospodăriile în care hrana zilnică înseamnă o problemă presantă.
 
„Weekend Adevărul“ vă prezintă modul în care îşi repartizează românii bugetele destinate hranei, be baza statisticilor INS care arată că pe cât sunt mai mici veniturile unor categorii de familii, pe atât este mai mare presiunea necesarului de asigurare a hranei.
 

Bucureşti: sume maxime, presiune minimă

Bucureştenii sunt, de departe, românii care cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru mâncare (aproape 685 de lei pe gospodărie lunar), dar uitându-ne la cât înseamnă această cheltuială în bugetul lor – 24,5% din cheltuielile băneşti – ajungem la concluzia că ei se numără printre cei mai relaxaţi din acest punct de vedere.
 
La polul opus se regăsesc locuitorii regiunilor Sud-Est şi Sud-Vest (Oltenia), care cheltuiesc sumele cele mai mici pentru mâncare (432, respectiv 375 de lei lunar pe gospodărie), dar la care ponderile acestor cheltuieli în bugetul disponibil sunt printre cele mai mari – 26,5%, respectiv 26,9%. 
 
În rest, familiile – repartizate pe regiuni, în statistica INS - consumă între 445,3 şi 570 lei lunar pe gospodărie, reprezentând ponderi cuprinse între aceste „bareme“.
 
Surprinzător sau nu, acelaşi decalaj între sumele mici cheltuite şi ponderea mare în bugetele disponibile se regăseşte în gospodăriile de agricultori situate în mediul rural. Astfel, familiile din mediul rural au o cheltuială medie pentru hrană de numai 376 de lei (faţă de 583 de lei lunar pe gospodărie în oraşe), dar în bugete asta înseamnă 45,7% în rural, faţă de doar 36,7% în urban. Gospodăriile de agricultori au o cheltuială pentru hrană de 338,5 lei lunar – minimul naţional – şi, în acelaşi timp, această cheltuială reprezintă 51,7% din bugetul lor disponibil – maximul la nivel naţional.
 
Minimul ca pondere este consemnat la salariaţi, respectiv de 35,9%, cu o cheltuială nominală de 626,2 lei lunar pe gospodărie, sumă care înseamnă maximul la nivel naţional.
 

 

Familiile defavorizate: sume mici, presiuni mari

Din multiplele serii statistice oferite în documentul citat se remarcă şi o altă concluzie: familiile cu venituri minime cheltuiesc – cum era de aşteptat – sume mici pentru mâncare, însă ponderea acestora în bugetul disponibil este semnificativă. De cealaltă parte, familiile cu venituri mari cheltuiesc mult (ca  sumă) cu hrana, dar ponderea acestor fonduri în bugetele lor este mai puţin semnificativă.
 
Concret, familiile din zona de jos a veniturilor cheltuiesc mai puţin de 400 de lei lunar pentru mâncare, dar asta înseamnă între 23 şi 25% din bugetul disponibil; în schimb, familiile din zona superioară a veniturilor cheltuiesc peste 600 de lei lunar pentru hrană, însă asta înseamnă sub 20% din bugetul disponibil.
 
În fine, statistica INS mai arată că familiile fără copii sau cu doar un copil au cea mai mică presiune bugetară resimţită pentru asigurarea hranei (sub 22% cheltuială din disponibil), în timp ce familiile cu mai mult de trei copii resimt cel mai acut această presiune, cheltuiala fiind de peste 25% din totalul disponibil (peste 28% la familiile cu şase copii şi peste).
 
Din punctul de vedere al pregătirii profesionale a capului gospodăriei, aceeaşi statistică arată că în gospodăriile conduse de persoane cu studii superioare se cheltuiesc de două ori mai mulţi bani cu hrana (709,5 lei lunar) decât în cele conduse de persoane cu studii primare (311,2 lei lunar), însă ca pondere în totalul cheltuielilor raportul este invers: 19,3% la studii superioare, faţă de 23,2% la studii primare.
 
Ca o concluzie, reducerea TVA la alimente, aplicată de la 1 iunie (de la 24% la 9%) a fost un balon de oxigen pentru familiile cu venituri mici, dar numai în cazul în care această măsură s-a şi transferat în preţuri, în timp ce pentru famiile cu venituri mari a fost doar o ştire banală transmisă insistent la televizor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: