Guvernul introduce „taxa pe lăcomie”, care va lua 70% din profitul băncilor. Cum vor fi afectaţi românii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Băncile din România vor plăti din 2019 o taxă pe active, denumită anterior „taxa pe lăcomie”, dacă ROBOR depăşeşte anumită valoare, taxă care ar putea să le lase fără circa 70% din profit. Şi românii de rând vor fi afectaţi, după ce băncile îşi vor reconfigura strategia.

Potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate vineri de Guvern, instituţiile bancare sunt obligate să plătească o taxă pe active financiare, în situaţia în care media trimestrială ROBOR depăşeşte pragul de 2%.

Cotele taxei pe active se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:

a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,1%;

b) dacă media trimestrială a ratelor  ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;

c) dacă media trimestrială a ratelor  ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,3%;

d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%.

(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referinţă, cota taxei pe active este de 0,5%.

Până la 70% din profitul băncilor va merge la stat

Ordonanţa prevede că taxa pe active va fi calculată anual, dar va fi plătită trimestrial. Această prevedere duce la concluzia că băncile vor distribui circa 70% din profit către stat, potrivit calculelor realizate de profit.ro.

Reprezentanţii companiei de consultanţă PwC au avertizat, înainte de adoptarea ordonanţei, că, aşa cum este redactată propunerea legislativă privind instituirea unei taxe pe activele bancare, aceasta ar urma să fie percepută trimestrial, ceea ce poate conduce la interpretarea că aceasta va fi plătită de 4 ori pe parcursul unui an, rezultând un nivel al taxei foarte ridicat.

Cum sunt afectaţi românii de rând

Pentru a fi capabile să plătească această nouă taxă, băncilor vor trebui să îşi regândească strategia, de la anul. Acest lucru ar putea duce la dispariţia unor bănci, deci mai puţine opţiuni pentru români de unde să ia credite. De asemenea, dobânzile la depozite ar putea să scadă, iar costurile creditelor ar putea fi mai mari, avertizează specialiştii.

Mai greu să iei credit.  Asociaţia Analiştilor Financiar Bancari din România (AAFBR) atrăgea recent atenţia că taxarea activelor sectorului bancar în funcţie de nivelul ROBOR va duce la înăsprirea condiţiilor de finanţare, iar costurile adiţionale se pot transfera parţial către consumatorul final. Cu alte cuvinte, pentru un român care vrea să ia un credit va trebui să îndeplinească condiţii mai stricte şi un împrumut îl va costa mai mult decât în prezent.

De aceeaşi părere este şi Radu Crăciun, directorul general BCR pensii, care arată: „Băncile îşi vor reanaliza costurile operaţionale şi de profitabilitate a canalelor de distribuţie, asta înseamnă că reţelele de distribuţie vor fi reduse, ducând la o accesibilitate mai scăzută a serviciilor bancare. În acelaşi timp, profitabilitatea produselor bancare va fi analizată şi ea în noile condiţii, ceea ce va însemna că anumite categorii de clienţi şi de produse vor fi filtrate”.

Dispariţia unor bănci. Măsurile ar putea duce la dispariţia unor bănci, consideră Radu Crăciun, el explicând că gradul de impozitare în creştere va diminua substanţial profitabilitatea băncilor comercial.

Vor scădea dobânzile la depozite. Băncile îşi vor schimba strategia şi vor recurge la limitarea impactului asupra profitabilităţii, în primul rând prin managementul costurilor, mai susţine Radu Crăciun. „Prima atenţie se va da taxei în sine care, pentru a fi micşorată, va presupune reducerea bazei de raportare, adică a valorii activelor. Asta va însemna scăderea interesului în direcţia atragerii de economii ale populaţiei, mai ales având în vedere că valoarea depozitelor este substanţial mai ridicată decât cea a creditelor acordate. În aceste condiţii, ne putem aştepta la dobânzi în scădere oferite pentru atragerea de economii, ceea ce înseamnă că inflaţia va muşca şi mai mult din valoarea reală a economiilor populaţiei”, arată Crăciun.

Dobânzi mai mari pentru statul român. Crăciun mai arată că reducerea expunerii băcncilor pe titlurile de stat ar fi o cale rapidă de micşorare a activelor, în condiţiile în care băncile comerciale din România au printre cele mai mari expuneri din Europa la aceste instrumente. „O scădere a expunerii băncilor la finanţarea bugetului prin titluri va face bugetul mult mai dependent de finanţarea externă, expunând în paralel şi piaţa valutară la volatilitatea sentimentului investitorilor străini. În plus, scăderea cererii va face ca dobânzile plătite de statul român să fie în creştere”, spune el.

Creşteri de preţuri. Radu Crăciun mai arată că vor exista şi presiuni inflaţioniste, în special pentru că ele există deja. „Dacă ne uităm la măsurile similare luate în ţări precum Ungaria sau Polonia, majorările de taxe pentru companii au sfârşit prin a fi reflectate în 1-2 ani în preţuri. Adică în inflaţie”, subliniază el.

Grăbeşte recesiunea. Efectele acestei măsuri vor grăbi instalarea unei recesiuni economice, recesiune care înseamnă deprecierea cursului, scăderea pieţei imobiliare, distrugerea de locuri de muncă, scumpirea finanţării, consideră Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite