Guvernul a atacat la CCR Legea care interzice poprirea conturilor concomitent cu reţinerea din salariu

Guvernul a anunţat luni că a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) asupra Legii care permite ca datoriile salariaţilor reţinute la angajator să nu mai fie executate şi la bănci, prin conturile de salarii, act adoptat recent de Parlament.

Legea fusese aprobată cu argumentul că modul abuziv de executare silită a veniturilor persoanelor fizice determină drame familiale ca urmare a reţinerii integrale a veniturilor acestora.Legea stabileşte că executorii judecătoreşti vor trebui să se asigure că veniturile obţinute din contracte de muncă nu vor mai fi poprite la bănci dacă datoriile pentru care au fost emise titluri executorii au fost reţinute la angajator. 

„Executivul consideră că normele preconizate de legea menţionată nu răspund exigenţelor de previzibilitate, sunt imprecise sau, după caz, lapidare, ceea ce poate conduce la eventuale confuzii în interpretare şi aplicare şi, prin urmare, la afectarea drepturilor şi intereselor părţilor din executarea silită“, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.

Guvernul precizează că Noul Cod de Procedură Civilă a reformat şi resistematizat substanţiel materia executării silite, iar „scopul noii reglementări în materia executării silite constă în executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege, în condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, atât ale creditorului şi debitorului, cât şi ale oricărei alte persoane interesate“.  

De asemenea, Guvernul atrage atenţia că Noul Cod de Procedură Civilă instituie unele limite ale urmăririi veniturilor băneşti:

1. Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite:

Până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii;

Până la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

2. Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume, urmărirea nu poate depăşi jumătate din venitul net al debitorului, indiferent de natura creanţelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.

3. Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economice, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum.

4. Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensaţie acordată salariaţilor în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziţii legale, precum şi sumele cuvenite şomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere şi despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel. Urmărirea acestor drepturi se va putea face în limita a jumătate din cuantumul acestora.

5. Alocaţiile de stat şi indemnizaţiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum şi orice alte asemenea indemnizaţii cu destinaţie specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii.

Forma iniţială a legii prevedea în mod explicit că veniturile obţinute în baza unui contract de muncă nu vor mai putea fi poprite la bănci, urmând ca datoriile pentru care au fost emise titluri executorii să fie reţinute la angajator. În forma finală adoptată de Parlament este prevăzut că executorii judecătoreşti vor putea înfiinţa poprirea, în baza existenţei unei hotărâri judecătoreşti executorii sau a oricărui alt titlu executoriu, asigurându-se, pe tot parcursul executării, că acelaşi titlu executoriu nu este pus în executare atât la locul de muncă şi/ sau de plată al debitorului, cât şi la conturile sale bancare. Astfel, veniturile obţinute din contracte de muncă, virate în conturile lor bancare, de către plătitorii acestor drepturi, după efectuarea reţinerilor din acestea în