Discutam, ce e drept, un pic mai aprins ca de obicei, despre efectele salariului minim. La Universitatea Maryland, precum în alte universităţi americane, dialogul şi dezbaterile dintre profesori şi studenţi pe temele predate sunt încurajate. Schimbul de replici cu Sergio a pornit de la faptul că în literatura de specialitate nu există un consens asupra efectelor salariului minim asupra firmelor, locurilor de muncă şi asupra şomajului.

Există două studii, ambele extrem de cunoscute, care găsesc rezultate opuse. David Card, profesor la Universitatea California, Berkeley, şi Alan Krueger, de la Universitatea Princeton, au publicat un studiu, în 1994, în American Economic Review, una dintre cele mai importante jurnale de economie din lume, în care estimează efectele creşterii salariului minim. Aceştia realizează o anchetă la restaurantele de fast-food (care angajează lucrători cu salariul minim) din New Jersey, care a crescut salariul minim de la 4,25 dolari pe oră la 5,05 dolari pe oră şi ajung la concluzia că nivelul de ocupare nu fost afectat de creşterea salariului minim.

Într-un studiu ulterior, David Neumark, de la Universitatea Michigan State, şi William Wascher, de la Banca Centrală Americană, estimează că efectul creşterii salariului minim asupra nivelului de ocupare este negativ, folosind date administrative despre locurile de muncă de la restaurantele fast-food din acelaşi stat şi interviuri telefonice.

În Romania, nu este clar dacă măririle salariului minim din trecut au avut un efect negativ asupra firmelor sau dacă au dus la o rată a şomajului mai ridicată. Conform datelor furnizate de Eurostat şi Ministerul Muncii (în grafic), după ce salariul minim a crescut la 540 de lei, rata şomajului a crescut, dar şi trendul ratei şomajului la nivel european era tot în creştere. După ce salariul minim a crescut la 670 de lei rata şomajului a rămas aproape constantă, iar după ce salariul minim a crescut la 700 de lei rata şomajului a scăzut, deşi trendul european era crescător. De asemenea, şi datele privind rata şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani arată acelaşi trend ca în cazul celui general.

 

(Surse Eurostat şi Ministerul Muncii)


Deşi este posibil ca această creştere a salariului minim de la 800 de lei la 850 de lei în ianuarie şi la 900 de lei în iulie să aibă un efect negativ asupra firmelor, ea este o masură socială potrivită pentru România.

Principalul argument în favoarea acestei măsuri este că salariul minim în România este foarte mic şi nu este suficient de mare pentru cheltuielile curente. Conform Eurostat, în iulie 2013, România era pe penultimul loc la salariul minim din Europa, mai mare doar decât Bulgaria (în grafic). Când cifrele sunt ajustate pentru paritatea puterii de cumpărare, salariul minim din România este cel mai mic din Europa.

 

(Sursa Eurostat)

Alte efecte pozitive ale creşterii salariului minim includ o posibilă creştere a consumului pentru cei cu venituri foarte mici, o creştere a motivării salariatului şi, implicit, o creştere a productivităţii. De asemenea, poate duce şi la o scăderea inegalităţii.

Nu suntem singura ţară care avem o dezbatere pe baza salariului minim. Germania, care nu are în prezent o legislaţie pentru salariul minim, discută o introducere a unui salariu minim de 8,5 euro pe oră (echivalentul a 6652 lei pe lună). Şi peste ocean se discută despre creşterea salariului minim.

Pe 4 decembrie 2013, într-un discurs ţinut la Center for American Progress, Preşedintele Obama a cerut Congresului American ca salariul minim să fie crescut de la 7,25 dolari pe oră (echivalentul a 4143 lei pe lună) la 10 dolari pe oră (5714 lei pe lună), pentru că inegalitatea mare afectează economia americană. Şi în Romania inegalitatea este mare: conform Eurostat, în 2012, Romania avea un coeficient Gini de 33,2, fiind a şasea cea mai inegală societate din Europa (după Letonia, Spania, Portugalia, Grecia şi Bulgaria). Coeficientul Gini este 0 când toată lumea câştigă la fel (egalitate perfectă) şi 100 când o singură persoană câştigă tot venitul dintr-o ţară şi ceilalţi nimic (inegalitate perfectă), deci coeficienţii Gini mai mari indică o inegalitate mai mare. Din punct de vedere al inegalitatii şi in lumina acestor date, pare justificat ca şi România să crească salariul minim.

Ceea ce am învăţat eu de la Sergio din acea discuţie este că politici publice ca salariul minim, care au anumite efecte neclare, cum sunt cele asupra firmelor şi şomajului, pot fi considerate măsuri benefice datorită unor beneficii sociale clare.