Fermierii pot depune cereri pentru subvenţii pe suprafaţă până la 15 martie. Sprijinul se acordă pentru proprietarii de terenuri de cel puţin un hectar

Fermierii pot depune cereri pentru subvenţii pe suprafaţă până la 15 martie. Sprijinul se acordă pentru proprietarii de terenuri de cel puţin un hectar

Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul

Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, fermierii trebuie să depună la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în intervalul 3 martie - 15 mai 2014, o singură cerere de plată, a anunţat luni instituţia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru cererile de plată depuse începând cu data de 16 mai, se vor aplica penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. 
 
După data de 9 iunie 2014, cererea de plată nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs.
 
Pot beneficia de măsurile de sprijin pe suprafaţă persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, sau administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune. 
 
Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va fi acordat celui care lucrează terenul.
 
Sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de minim 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare.
 
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii anunţau în primăvara anului trecut că 
Guvernul este pe cale să mărească aceste plafoane minime de suprafaţă până la 1,5 hectare totalul, respectiv 0,5 hectare pe lot, dacă sunt separate. Această măsură ar fi afectat câteva sute de mii de fermieri mici.
 
„În urma unor analize serioase am ajuns la concluzia că va trebui să mărim plafonul minim de la un hectar la 1,5 hectare la suprafeţele eligibile, respectiv de la 0,3 la 0,5 hectare/lot dacă sunt separate pe loturi. Este adevărat că 200.000 de fermieri vor pierde subvenţia din cauza măsurii cu hectarul şi 400.000 vor ieşi din sistemul de plăţi în urma creşterii lotului minim, dar altfel nu putem să-i obligăm pe micii fermieri să se asocieze. Va fi un an în care vor pierde subvenţia, apoi se vor asocia şi astfel vor deveni din nou eligibili“, explica, în aprilie 2013, Achim Irimescu, pe când ocupa funcţia de secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
 
Întrebat dacă această măsură ne este impusă de la Bruxelles, Irimescu a precizat că „fiecare stat membru îşi stabileşte aceste plafoane minime, Comisia Europeană nu ne cere nimic în acest sens“. „Ar fi ideal ca plafonul minim să fie de cinci hectare, ca în Suedia, dar cred că 1,5 hectare este un nivel mai apropiat de realităţile de la noi. Fermierii mai trebuie şi obligaţi să se asocieze, iar această măsură cu suprafaţa minimă este un instrument util“, a mai spus oficialul.
 
Fermierii deja înregistraţi la APIA în campanile precedente şi care intenţionează să solicite sprijin pe suprafaţă în anul 2014, prin acces la internet, pot completa electronic declaraţia de suprafaţă şi pot să vizualizeze şi, după caz, actualizeze propriile parcele. 
 
De asemenea, fermierii îşi pot digitiza parcele noi prin identificarea pe ortofotoplanurile disponibile în baza de date (LPIS) a APIA.
 
Schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Anul trecut au beneficiat de aceste măsuri peste un milion de fermieri.
Mai puteţi citi:
 
Italienii, belgienii, nemţii sau  francezi şi-au  dezvoltat afaceri de succes pe tărâmuri mehedinţene. Aproape 10 000 de  hectare de teren  au fost cultivate cu viţă-de-vie sau cereale de către străinii, care au pus preţ pe pământul românesc.
 
Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, crede este puţin probabil ca Ungaria să pună în aplicare un astfel de plan. Reacţia sa apare după ce un funcţionar al Ambasadei Ungariei la Bucureşti a dezvăluit un plan concret de cumpărare a terenurilor agricole din Transilvania, după ce de la 1 ianuarie a dispărut interdicţia pentru străini de a cumpăra terenuri în România
 
Senatorul PSD Mircea Geoană, responsabil cu politica externă a României, apreciază ca fiind îngrijorătoare zvonurile, conform cărora Ungaria are un plan strategic de a cumpăra terenuri în zona Transilvaniei.
 
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care reglementează vânzarea terenurilor agricole către cetăţeni străini, în condiţiile în care restricţiile în acest sens urmează să fie ridicate la începutul anului viitor.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: