Euro se apropie de 4,48 lei, după promulgarea legii privind darea în plată. Băncile ar putea să conteste legea la Curtea Constituţională

Legea dării în plată, care permite stingerea totală a datoriilor pentru românii cu împrumuturi care returnează bunul imobil băncii, se aplică creditelor ipotecare cu o valoare de până la 250.000 de euro FOTO Adevărul

Moneda naţională s-a depreciat în raport cu euro în sesiunea interbancară de vineri, ca reacţia la promulgarea legii privind darea în plată, astfel că Banca Naţională a României a anunţat un curs de schimb de 4,4774 lei/euro, în creştere cu 0,53 bani faţă de cotaţia de joi. Mai mult, analiştii se aşteaptă ca deprecierea leului să continue după Paşte.

Analiştii spun că deprecierea leului este în principal un efect al promulgării legii dării în plată, care va mări costurile pentru bănci mai ales la creditele în valută. Deprecierea leului ar putea continua. „Unde se va opri exact (creşterea cursului euro/leu n.r.) este greu de spus, dar uitându-ne la evoluţiile istorice de pe pieţele din regiune, o depreciere cu 2% pe termen scurt a leului pare plauzibilă“, au arătat economiştii ING Bank.

O depreciere cu 2% a leului presupune ca nivelul cursului de schimb să ajungă în jurul valorii de 4,56 lei/euro. 

Analiştii ING mai arată că intrarea în vigoare a legii dării în plată va determina o creştere semnificativă a cererii de valută, fiind probabil ca băncile să se grăbească să acopere noul necesar de provizioane, ceea ce va genera presiuni asupra cursului leului în raport cu euro, spre sfârşitul lunii mai.

În condiţiile în care legea dării în plată se va aplica retroactiv şi va afecta drepturile de proprietate, băncile ar putea să o conteste la Curtea Constituţională. Dacă vor obţine câştig de cauză, băncile ar putea să solicite recuperarea de la stat a posibilelor pierderi, ceea ce ar avea un impact negativ asupra finanţelor publice, deja tensionate. Mai mult decât atât, dacă legea va avea impact asupra stabilităţii sistemului bancar, ar avea un efect negativ asupra ratingurilor României, aşa cum a subliniat deja agenţia Standard and Poor’s la începutul lunii aprilie, notează ING.

Acest fapt ar implica o reacţie negativă a preţurilor obligaţiunilor guvernamentale în lei. Totuşi, randamentul obligaţiunilor statului pe termen de 10 ani a crescut deja cu 0,32 puncte procentuale de când Parlamentul a aprobat legea, astfel că impactul negativ a fost luat în calcul de către investitori.

Unele bănci au majorat avansul la împrumuturile ipotecare, ceea ce poate duce la scăderea cererii şi la preţuri mai mici ale proprietăţilor. Din acest motiv, legea va afecta încrederea consumatorilor în economie, având în vedere că două treimi dintre activele populaţiei sunt imobiliare. Preţurile proprietăţilor sunt însă deja scăzute şi, având în vedere actualul ciclu economic, pierderile ar putea fi limitate, scrie News.ro.

Legea dării în plată a fost promulgată joi de preşedintele Klaus Iohannis şi urmează să intre în vigoare pe 13 mai, la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, după un an de dezbateri aprinse în Parlament, în care legea a fost atacată dur de bancherii comerciali, dar şi de Banca Naţională a României, care a identificat pentru prima dată un risc sistemic sever.

În forma finală, legea dării în plată, care permite stingerea totală a datoriilor pentru românii cu împrumuturi care returnează bunul imobil băncii, se aplică creditelor ipotecare cu o valoare de până la 250.000 de euro, însă nu se aplică în cazul finanţărilor acordate prin programul „Prima Casă“. 

Potrivit viceguvernatorului BNC Bogdan Olteanu, reglementările prudenţiale derivate din legislaţia UE cer băncilor să constituie provizioane înainte ca datornicii să cedeze efectiv proprietăţile. „Credem că cea mai mare parte a pierderilor ar putea fi legate de creditele ipotecare în valută acordate înainte de criza financiară, întrucât deprecierea leului şi scăderea preţurilor proprietăţilor duc la un raport pozitiv între împrumuturişi valoarea proprietăţilor respective“, se arată în analiza ING.

Patronatele bancare sunt dezamăgite că Iohannis nu a trimis legea la CCR

Patronatele bancare sunt dezamăgite că preşedintele României, Klaus Iohannis, nu a trimis legea dării în plată la Curtea Constituţională (CCR), considerând în continuare că legea conţine elemente de neconstituţionalitate şi apreciază că promulgarea în această formă este „regretabilă“.

„Promulgarea de legi este unul din prerogativele Preşedintelui României. Cu toate acestea, CPBR îşi exprimă dezamăgirea pentru faptul că preşedintele României nu a solicitat verificarea constituţionalităţii acestei legi la Curtea Constituţională a României, CPBR menţinându-şi opinia că legea conţine elemente de neconstituţionalitate“, a transmis, într-un comunicat, Consiliul Patronatelor Bancare din România.

CPRB reuneşte şase bănci, respectiv BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, Bancpost şi ING Bank.

Patronatele consideră totodată că promulgarea legii în această formă este „regretabilă“, cu atât mai mult cu cât Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi-au exprimat public rezerve extrem de serioase asupra acestei legi şi a consecinţelor pe care le produce, referindu-se şi la lipsa de predictibilitate privind mediul de afaceri şi a climatului investiţional din România.