Două luni de criză a creditelor în franci elveţieni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Românii cu credite în franci elveţieni cer băncilor, dar şi statului conversia împrumutului în lei, la cursul de la data contractării finanţării plus 20% FOTO Adevărul
Românii cu credite în franci elveţieni cer băncilor, dar şi statului conversia împrumutului în lei, la cursul de la data contractării finanţării plus 20% FOTO Adevărul

De la 15 ianuarie, când cotaţiile francului au explodat, bancherii şi oficialităţile n-au găsit soluţia optimă pentru a evita colapsul financiar al celor 75.000 de clienţi împrumutaţi în CHF.

După mai mulţi ani în care a evoluat la cotaţii relativ stabile (3,5-3,7 lei), francul elveţian a urcat brusc, în dimineaţa zilei de 15 ianuarie, la peste 4 lei, atingând ulterior maxime şi de 4,5 lei, în urma deciziei băncii centrale elveţiene de a renunţa la controlul cursului valutar.

În România, efectele au fost devastatoare pentru bugetele câtorva zeci de mii de familii îndatorate în franci elveţieni, astfel că în primele zile de criză autorităţile şi bancherii – ca, de altfel, întreaga opinie publică – s-au scindat în două tabere. O parte cere sprijin şi înţelegere pentru familiile năpăstuite, cealaltă preferă neutralitatea cu argumentul că oamenii erau conştienţi la ce se înhamă când s-au împrumutat.

Nici până astăzi nu s-au conciliat cele două tabere, iar răspunsurile la această criză – care, iată, împlineşte astăzi două luni de la declanşare – se lasă încă aşteptate. „Adevărul“ vă propune un scurt istoric al acestei perioade zbuciumate.

Statistici controversate

Datele centralizate de Banca Naţională arată că sunt peste 75.000 de persoane fizice care au credite în franci elveţieni, dar tocmai această cifră este controversată. În primul rând, cei 75.000 reprezintă, în viziunea BNR, o sumă infimă în raport cu totalul creditelor, deci nu e vorba de un risc sistemic, astfel că soluţiile trebuie găsite dosar cu dosar, nu la comun. În al doilea rând, cei 75.000 au credite în desfăşurare curentă, dar lor li se adaugă alte câteva mii (nu se ştie câte) de dosare care au fost externalizate, adică sunt în administrarea recuperatorilor de creanţe – deci problema e în realitate mai mare decât se crede oficial.

Potrivit BNR, din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elveţieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câştigă mai puţin de 1.500 de lei pe lună şi numai puţin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR.

Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elveţieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei şi 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câştigă între 5.000 şi 7.000 de lei şi 3,5% au câştiguri de peste 7.000 de lei lunar.

Cu aceste statistici, BNR demonstrează că, de fapt, doar o parte dintre cei creditaţi sunt cu adevărat în dificultate, astfel că, din nou, dosarele trebuie soluţionate om cu om, nu la comun.

Două mitinguri şi un protest inedit

De cealaltă parte, clienţii cu astfel de probleme s-au constituit relativ rapuid într-o asociaţie şi au trecut la acţiune. Două mitinguri de protest în care s-au scandat lozinci dintre cele mai „colorate“, dar şi o modalitate inedită de plată (bănuţ cu bănuţ) care aproape că a blocat sucursalele băncilor implicate.

În argumentaţia lor, clienţii afectaţi cer conversia creditelor la cursul iniţial plus 20%, adică o întoarcere a cotaţiilor CHF pentru plata ratelor la un nivel care din punctul lor de vedere este rezonabil.

Şi faţă de această solicitrare BNR a ieşit cu argumentul statisticilor, arătând că sistemul bancar ar avea pierderi de ordinul miliardelor de euro dacă s-ar aplica reconversia.

Reamintim că, pe fondul acestor fierbinţi controverse, politicienii au scos pe tapet nu mai puţin de şase proiecte legislative care ar reglementa insolvenţa persoanelor fizice, considerate ca un fel de panaceu pentru suferinţele financiare ale restanţierilor.

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite