DOCUMENTE Ce spunea Guvernul Ponta în urmă cu un an despre intervenţia statului în problema creditelor în franci: Aduce prejudicii abuzive băncilor
0
În toamna lui 2013, un grup de parlamentari au înaintat la Senat o propunere legislativă ce viza măsuri de sprijin pentru românii cu credite în franci elveţieni. În punctul de vedere al Guvernului asupra acestei propuneri se arată că „o intervenţie a legiuitorului prin amânare şi scutire de la plata dobânzilor ar aduce prejudeicii abuzive creditorilor“. Acum, însă, punctul de vedere al Guvernului asupra acestei probleme pare că s-a schimbat.
În urmă cu două săptămâni, când francul elveţian s-a apreciat puternic şi i-a afectat direct pe cei 75.412 români care au credite în această valută, premierul Victor Ponta i-a cerut lui Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, să discute cu oficialii Băncii Naţionale a României despre criza francului şi să găsească soluţii pentru cei afectaţi. „I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri“, a spus Ponta, la 16 ianuarie, pentru Mediafax.
Vâlcov a discutat şi cu şefii Băncii Naţionale, s-a prezentat la mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor privind criza francului şi a propus extinderea „Electoratei“ – schema fiscală de restructurare a creditelor pentru ca mai mulţi dintre românii aflaţi în dificultate să poată beneficia de ea.
Ba mai mult, Vâlcov a arătat că nu se opune propunerii făcute de asociaţiile de clienţi privind conversia creditelor în franci în lei plus 20%, deşi măsura ar genera pierderi băncilor comerciale.
Guvernul a avut, însă, o poziţie total diferită în urmă cu un an, când un grup de deputaţi şi senatori propuneau măsuri de sprijin pentru românii cu credite în franci. Guvernul susţinea la acea vreme, într-un punct de vedere, că intervenţia statului în contractele de credit aduce prejudicii abuzive băncilor.
Mai exact, la 27 noiembrie 2013, un grup de senatori şi deputaţi PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR înaintau Senatului o propunere legislativă privind amânarea executării silite a persoanelor fizice care au accesat credite în franci elveţieni.
Propunerea, care cuprindea trei articole, prevedea ca „imobilele cu destinaţie de locuinţă ale persoanelor fizice supuse executării silite din cauza neachitării ratelor la creditele bancare în franci elveţieni (CHF) beneficiază de o amânare pentru trei ani în ceea ce priveşte aplicarea executării silite“. De asemenea, propunerea legislativă stipula că „la încheierea perioadei de amânare, debitorul este obligat să reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat soluţia executării silite a imobilului“ şi că „pentru datoriile restante, banca creditoare nu percepe altă dobândă decât cea prevăzută în contract, care se actualizează cu rata inflaţiei“.
În expunerea de motive se arăta că „din cazua crizei economice, unii cetăţeni au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea achita ratele la bancă în franci elveţieni. În cele din urmă, imobilele cu destinaţie de locuinţă sunt executate silit de către instituţia bancară. Totuşi, unii datornici încearcă să amâne plata datoriei, fie prin negociere directă cu reprezentanţii instituţiei bancare, fie prin intermediul instanţelor de judecată, dar nu reuşesc să obţină acest lucru. Împrumutul în CHF, acordat în anii trecuţi cetăţenilor, a fost destul de înşelător pentru clienţi, dovadă fiind etragerea acestui tip de credit de pe piaţă şi dublarea cursului de schimb“.
Propunerea legislativă privind amânarea executării silite a persoanelor fizice care au accesat credite în franci elveţieni a fost respinsă în iunie 2014 de Senat, a fost ulterior prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, unde nu a fost aprobată procedura de urgenţă solicitată de iniţiatori, a fost înregistrată aici pentru dezbatere, a fost trimisă pentru raport la Comisia Buget-Finanţe şi la Comisia juridică, apoi pentru aviz la Comisia pentru drepturile omuluim aceasta dându-i aviz negativ la 19 iunie 2014.
La începutul lunii martie a anului trecut, Guvernul a emis un punct de vedere privind această propunere, opinie care este total opusă faţă de poziţia adoptată de Executiv în ultimele săptămâni vizavi de problema românilor cu credite în franci elveţieni.
Guvernul arată, în punctul de vedere, că se încalcă mai multe prevederi ale Consitutuţiei României şi că „prezenta propunere legislativă prezintă numeroase deficienţe de fond, necorelări şi incoerenţe în cadrul textului, care l-ar face neaplicabil“ şi că „din analiza propunerii legislative şi a expunrerii de motive nu reiese în mod clar care este obiectul de reglementare“, ceea ce este perfect adevărat.
Dar altceva atrage atenţia în acest punct de vedere.
La punctul 4 al punctului de vedere, Executuvul arată că „Având în vedere faptul că relaţiile contractuale sunt guvernate de principiul consensualismului, potrivit căruia «convenţiile legat făcute au putere de lege între părţi», o intervenţie a legiuitorului prin amânare şi scutire de la plata dobânzilor ar aduce prejudicii abuzive creditorilor, care, în majoritatea lor, sunt agenţi economici al căror scop este obţinerea profitului“.
Aşadar, spunea Guvernul în luna martie a anului trecut, intervenţia statului pentru modificarea contractelor de credite în franci elveţieni ar fi un abuz. Iar în urmă cu două săptămâni, Ponta îl trimitea pe Vâlcov să găsească soluţii pentru cei cu credite în franci, propunea extinderea Electoratei (schemă fiscală de restructurare a creditelor) şi nu se opunea propunerii privind conversia împrumuturilor la cursul istoric plus 20%. Aşadar, o schimbare de poziţie la 180 de grade.
Propunere Legislativă Privind Romanii Cu Credite in Franci
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
