Doar marile magazine vor mai accepta plata cu cardul. Legea care exonerează buticurile a fost trimisă spre promulgare

Legea cashback, care lasă la latitudinea micilor comercianţi să accepte sau nu plata cu cardul, a trecut de Parlament, urmând să fie promulgată de preşedintele României pentru a intra în vigoare.

Parlamentul a adoptat recent modificările aduse legii cashback, care exonerează magazinele de cartier de la obligativitatea acceptării plăţii cu cardul, urmând ca aceasta să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

La câteva luni de când legea cashback a intrat în vigoare, 62 de politicieni, printre care şi fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, dar şi cel actual, Eugen Teorodovici, au propus creşterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianţilor ce trebuie să permită plata cu cardul, dar şi diminuarea sumei care putea fi plătită drept avans, de la 200 lei, cât era iniţial, la 100 lei.

Această din urmă prevedere nu mai este nici măcar obligatorie, ci opţională, după cum se arată în documentele avizate de Comisia de Buget Finanţe din Camera Deputaţilor.

„Au fost realizate aceste modificări întrucât au fost primite mai multe sesizări din partea micilor comercianţi din mediul rural cu privire la faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăţilor prin intermediul cardurilor de debit şi al cardurilor de credit”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Mastercard: 73% dintre comercianţi nu vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

Consecinţele creşterii cifrei de afaceri minime de la care comercianţii sunt obligaţi să accepte plata cu cardul vor face ca 73% din totalul comercianţilor autorizaţi - potrivit datelor furnizate de către ANAF – să nu mai fie obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor, a declarat recent Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România.

„În primul rând, vorbim despre modificarea unei legi adoptate în unanimitate de Parlament, prin iniţierea proiectului de modificare, la nici trei luni de la intrarea ei în vigoare. Creşterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianţii din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 şi 100.000 euro pe an. Prin măsura adoptată în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comercianţilor autorizaţi - potrivit datelor furnizate de către ANAF - nu vor fi obligaţi să accepte plăţi prin intermediul cardurilor”, a spus acesta.

Pe de altă parte, majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social şi tehnologic între polii de dezvoltare (cele câteva mari oraşe din România), micul urban şi mediul rural.

„Utilizatorii de carduri din mediul rural şi din urbanul mic (pensii, beneficii sociale, subvenţii APIA) nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant. (...) România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, faţă de 28,4%, cât avea în 2013 – şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. (...) Stabilirea unui prag de 50.000 de euro nu este o măsură de sprijin a micilor comercianţi, ci o măsură care va încuraja comerţul neloial, practicat de cei ce eludează obligaţiile fiscale ce le revin. Sprijinul acordat IMM-urilor şi micilor antreprenori este un obiectiv major al Guvernului, fiind adoptate şi implementate o serie de măsuri şi programe importante în sprijinul acestora”, a precizat Mastercard.