INFOGRAFIE Distribuitorii, prădătorii din factura la energie. Pe ce dăm banii când plătim facturile la curent şi gaze

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tarifele distribuitorilor sunt stabilite de către ANRE, atât pentru energie, cât şi pentru gaze naturale, din cauză că sunt monopoluri naturale  FOTO Adevărul
Tarifele distribuitorilor sunt stabilite de către ANRE, atât pentru energie, cât şi pentru gaze naturale, din cauză că sunt monopoluri naturale  FOTO Adevărul

Preţul energiei în sine reprezintă mai puţin de o treime din totalul costurilor suportate de populaţie cu electricitatea, în timp ce tarifele de distribuţie şi de furnizare reprezintă aproape jumătate din acestea.

Dacă în ultimii doi ani producătorii de energie regenerabilă au fost acuzaţi de mai multe ori de creşterea facturilor la electricitate, companiile de distribuţie sunt, de fapt, principalii beneficiari, tarifele de distribuţie şi de furnizare acontând 49% din factura la electricitate a unei gospodării şi 44% din factura la gaze naturale, potrivit unui studiu realizat de economiştii BCR.

Astfel, la o factură de curent de 100 de lei (fără TVA), tarifele de furnizare şi distribuţie reprezintă 49 de lei, în vreme ce preţul în sine al energiei este mai mic de o treime, respectiv 29 de lei. Factura mai cuprinde o contribuţie de 9% pentru subvenţionarea energiei verzi, una de 4% pentru centralele în cogenerare, în vreme ce Transelectrica primeşte 5% drept tarif de transport şi 3% tarif pentru serviciile de sistem. 

grafice ponderea in factura la energie si gaze

Principalii distribuitori de electricitate din România sunt Enel şi Electrica – care deţin fiecare cât trei distribuţii de energie, în vreme ce E.ON şi CEZ controlează fiecare câte una. 

Enel alimentează Banatul, Dobrogea şi sudul Munteniei, inclusiv Bucureştiul. Electrica deţine monopol pe alimentarea cu energie în Transilvania, plus nordul Munteniei, în vreme ce E.ON distribuie electricitate în Moldova, iar CEZ în Oltenia.

Reprezentanţii BCR au arătat că Enel Distribuţie Banat a consemnat în anul 2013 un profit operaţional de 335 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 625 de milioane de lei, raportând astfel o marjă de profit operaţional de 54%, cea mai mare dintre toate companiile de distribuţie din România. Profitul net a fost de 190 de milioane de lei, corespunzător unei marje nete de 31%.

Concomitent, Enel Distribuţie Dobrogea a avut o marjă operaţională de 49%, în vreme ce Enel Muntenia Sud are 48%. E.ON Moldova Distribuţie a anunţat un rezultat operaţional de 254 de milioane de lei în 2013, la venituri de 665 de milioane de lei, având o marjă operaţională de 36%. În privinţa CEZ Distribuţie, aceasta a avut în 2013 un profit operaţional de 211 milioane de lei, la vânzări de 829 milioane, marja operaţională fiind de 26%. În cazul Electrica, cea mai mare marjă operaţională a avut-o filiala care alimentează nordul Transilvaniei, care a generat în 2013un profit operaţional de 205 milioane de lei la venituri de 571 de milioane de lei.

Profitabilitatea distribuitorilor se calculează prin înmulţirea ratei reglementate a rentabilităţii cu baza de active ale fiecărui distribuitor. Baza de active reglementate o reprezintă investiţiile efectuate în reţele.

Agenţia Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a dat un ordin la finele anului trecut prin care scade rata profitabilităţii de la 8,52% la 7,45%, dar companiile l-au contestat în instanţă.

Problemă şi la gaze

În privinţa gazelor naturale, preţul „aurului albastru“ în sine reprezintă mai puţin de jumătate din factură, respectiv 49%, în condiţiile în care acest preţ este obţinut din amestecul gazelor de producţie internă, mult mai ieftine, cu cele de import din Rusia. Urmează, ca ponderi, tarifele de distribuţie (33%), tarife de furnizare (11%) şi cele de transport (7%). Cei mai mari distribuitori de gaze din România sunt GdF SUEZ – care alimentează jumătatea de sud a ţării, şi E.ON – care distribuie gaze în partea de nord. Numai că preţurile urmează să crească pentru populaţie, în condiţiile în care Guvernul va relua procesul de liberalizare a pieţei.

Potrivit lui Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, pentru companiile din domeniile respective există „riscul“ ca ANRE să scadă pe viitor tarifele, astfel încât ponderea tarifelor de distribuţie şi furnizare să scadă în facturi.

„La gaze, întreaga arhitectură este sustenabilă doar în condiţiile în care preţurile sunt viabile“, a declarat Mihai Căruntu, coordonator cercetare pentru piaţa de capital în cadrul BCR.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite