De ce România (nu) devine independentă energetic. Cine o subminează

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Corupţia şi incompetenţa blochează independenţa energetică a României
Corupţia şi incompetenţa blochează independenţa energetică a României

România ar putea deveni independentă energetic în următorii cinci ani. Totul depinde de stabilitatea politică a ţării, de felul în care evoluează conflictul de la Marea Neagră şi de interesele politicienilor la putere.

Parlamentul a schimbat, în sfârşit, Legea offshore pentru a permite reluarea investiţilor de exploatare a resurselor din Marea Neagră, întrerupte în 2018 de PSD, care sub pretextul luptei cu imperialismul corporatist a ţinut ţara captivă dependenţei de gazul rusesc. În cei patru ani care au trecut, România a pierdut o serie de oportunităţi, pe care nu e sigur că le poate recupera. 

Spre deosebire de vechea lege din 2018, investitorii îşi pot deduce investiţiile în proporţie de 40% din totalul impozitului, faţă de 30% cât era înainte. Apoi, a fost scoasă din lege obligativitatea ca investitorii să vândă pe piaţa din România 50% din cantităţile extrase din Marea Neagră, precizându-se că aceştia „au dreptul să comercializeze liber hidrocarburile” la preţurile şi în cantităţile pe car le doresc, în acord cu principiile UE. 

Totuşi, parlamentarii autohtoni nu s-au putut abţine să nu introducă o formulă de control discutabilă, potrivit căreia guvernul va putea impune restricţii temporare atât de preţ, cât şi de vânzare pentru producţia internă de gaze naturale din Marea Neagră, adică offshore, dar şi din perimetrele onshore, adică cele din subteranul unor porţiuni de uscat. 

Această putere pe care legea o acordă executivului şi care a fost introdusă pe ultima sută de metri poate duce la situaţii abuzive, în cazul în care în fruntea guvernului ar reveni un partid naţionalist sau o grupare cu vederi antieuropene, cum au fost toate cabinetele din perioada 2016-2019. Prevederea îi dă posibilitatea guvernului să modifice oricând regulile în timpul jocului.

România nu are capacitatea de a exploata zăcămintele de adâncime din mare şi de pe uscat prin forţe proprii, pentru că nu dispune de tehnologia necesară, de aceea are nevoie de companiile occidentale, care la rândul lor au nevoie de stabilitate legislativă şi de un mediu predictibil pe termen lung. 

în 2012, Exxon şi OMV Petrom au descoperit în perimetrul botezat Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, o cantitate de gaz estimată la 200 de miliarde de metri cubi, de 18 ori consumul anual al  României. Pentru extragerea gazului, americanii de la Exxon şi austriecii de la OMV aveau nevoie de un cadru legal, care a fost tergiversat, intenţionat sau nu, până în 2018. Legea dată atunci de PSD i-a făcut pe americani să se retragă şi pe austireci să stea în expectativă.

Noua lege a fost gândită pentru a-i încuraja să revină. Doar că acum investitorii ar putea fi mult mai precauţi, din cauza războiului declanşat prin invazia rusă în Ucraina şi a manevrelor militare din Marea Neagră. Între timp, Rusia a ocupat Insula Şerpilor şi unda de şoc a luptelor care se dau acolo ar putea influenţa viitorul extracţiilor de adâncime.

Premierul Nicolae Ciucă este însă optimist şi crede că, până la sfârşitul lunii iunie, România va avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră iar „în cel mult cinci ani” ţara „va deveni cu adevărat independentăv energetic”. Beneficiile financiare pe care le-ar putea obţine România vor fi importante, cantitatea de gaz estimată ar valora peste 200 de miliarde de euro.

Potrivit noii Legi, banii vor fi direcţionaţi spre extinderea reţelelor de gaze, o soluţie lipsită de viziune, în condiţiile în care Uniunea Europeană gândeşte un viitor în care gazul să nu mai fie principala resursă de încălzire a populaţiei, pentru că preţul gazului va continua să crească.

România avea la îndemână toate pârghiile necesare pentru a deveni independentă energetic, dacă liderii politici din ultimii 30 de ani nu şi-ar fi propus să menţină dependenţa de Rusia. Strategia lor a fost să închidă termocentralele, în loc să le modernizeze, să blocheze terminarea centralei nucleare de la Cernavodă, care cu doar două reactoare funcţionale asigură 30% din necesar, şi să spolieze hidrocentralele.

Între retorică şi fapte a fost mereu o prăpastie de netrecut. Nu legile i-au oprit pe cei care au condus România să facă ţara independentă de Rusia, ci incompetenţa, corupţia şi poate chiar legăturile subterane cu prelungiri spre Moscova. Legea offshore, care tocmai a fost adoptată, nu garantează schimbarea acestei direcţii.

Sabina Fati - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite