Cum subvenţionează fiecare român din buzunarul propriu economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei

Cum subvenţionează fiecare român din buzunarul propriu economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei

La sfârşitul anului trecut, în România erau instalate ferme eoliene cu o putere totală de 2.503 MW  Sursa Verbund

Efect pervers al certificatelor verzi: preţul energiei a scăzut datorită stimulentelor pentru energie regenerabilă, ceea ce impulsionează exportul de electricitate mai ieftină în Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Însă facturile rămân la fel de mari pentru populaţie şi industrie.

 
Fiecare român a ajuns să subvenţioneze indirect, din buzunarul propriu, economiile Bulgariei, Ungariei şi Serbiei, din cauza schemei de 10 miliarde de euro prin care se stimulează energia verde în dauna celei produse prin modalităţi clasice.
 
Mai exact, subvenţiile la energia verde au dus la scăderea accelerată a preţului electricităţii pe bursa specializată OPCOM, ceea ce a permis, ulterior, realizarea de exporturi de energie de către furnizori în statele învecinate. Energia verde în sine, produsă de centralele care folosesc resurse regenerabile, nu este exportată, însă este vândută la comun cu cea clasică pe bursă, astfel că traderii realizează „coşuri“ de energie mixtă.
 
Anul trecut, România a redevenit exportator net de energie, după ce a fost exportată o cantitate de 4,7 TWh din producţia internă, adică 8,5% din total în Bulgaria, Ungaria şi Serbia. Duminică, la ora 15.00, România exporta 1.155 MW dintr-o producţie de 7.650 MW, potrivit site-ului Transelectrica. Exporturile au ajuns şi ele la acest nivel din cauza afluxului masiv de energie verde, dar şi ca urmare a eficientizării industriei. Problema nu o constituie exporturile în sine, care sunt un lucru normal din moment ce avem o piaţă liberalizată, ci modul în care s-a ajuns aici. Mai exact, ca urmare a unor distorsiuni ale pieţei. 
 
Legătura între exporturi şi regenerabile
 
România susţine producţia de energie verde printr-o schemă care totalizează 10 miliarde de euro. Această schemă a dus la instalarea a peste 4.200 MW în energia verde, de trei ori mai mult decât reactoarele nucleare de la Cernavodă. Astfel, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), la 31 decembrie 2013, în România erau instalate ferme eoliene cu o putere totală de 2.503 MW, centrale fotovoltaice cumulând 1.155 de MW, microhidrocentralele acontau 530 MW, iar pe biomasă erau instalate centrale care adună 65 MW. Spre comparaţie, la finele lui 2012, România avea în jur de 2.200 MW instalaţi în energie regenerabilă: 1.822 MW în eolian, 49 MW fotovoltaic, 39 MW pe biomasă şi 425 MW din microhidro.
 
Producţia instalaţiilor „verzi“ a ajuns şi ea la niveluri-record anul trecut. Astfel, în primele 11 luni, acestea au produs 4,2 TWh, în urcare cu 1,97 TWh faţă de 2012, potrivit Institutului Naţional de Statistică. 
Iar producţia mare de energie verde, cuplată cu un an hidrologic mai bun, au dus la scăderea puternică a preţurilor la energie pe bursa specializată OPCOM. Astfel, dacă în 2012 energia se tranzacţiona la 220-250 lei pe fiecare MWh din cauza secetei care afecta Hidroelectrica, în 2013 tranzacţiile s-au efectuat în intervalul 160-180 de lei, în scădere cu 30-35%. Potrivit ANRE, România şi-a îndeplinit deja obiectivele angajate faţă de Comisia Europeană pentru anul 2020 în privinţa energiei verzi.

Factură „verde“ de 415 milioane de euro în 2013
 
Problema este că aceste energii verzi nu sunt deloc ieftine, chiar dacă preţul electricităţii s-a redus datorită producţiei suplimentare. Consumatorii au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%, potrivit datelor ANRE.
 

Preţul mediu al unui certificat verde a fost anul trecut de 42 de euro, faţă de 56 de euro în 2012. Anul trecut au fost tranzacţionate 9,9 milioane de certificate verzi, în urcare cu 78,3% de la 5,55 milioane de unităţi în 2012, pe fondul creşterii accelerate a producţiei de energie din surse regenerabile.

Costurile asociate cu certificatele verzi se regăsesc separat în fiecare factură la energie, fie că e vorba de populaţie, fie că este vorba de industrie. Un certificat verde se acordă la producerea şi livrarea unei anumite cantităţi de energie din surse regenerabile. Furnizorii au obligativitatea achiziţionării unei cote de astfel de certificate. Costurile cu acestea se recuperează apoi de la consumatori.
 
Amânarea certificatelor, din nou în Parlament
 
Guvernul a decis în vara anului trecut amânarea unei părţi din certificatele verzi pentru 2017 din cauza scumpirilor necontrolate la energie, însă preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea de adoptare a ordonanţei 57/2013, care stabilea acest lucru, înapoi în Parlament. Administraţia Prezidenţială argumenta că autorităţile nu au prenotificat Comisia Europeană, însă Departamentul pentru Energie a arătat că măsurile au fost prenotificate la Bruxelles. Prin ordonanţă a fost amânată acordarea a două certificate pentru sectorul fotovoltaic şi câte unul pentru eolian şi microhidro. Iniţial, pe fiecare MWh se acordau 6 certificate verzi, 3 pentru aceeaşi cantitate din surse microhidro şi 2 pentru eolian.
 
Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat în data de 16 ianuarie că legea va fi retrimisă la promulgare, în aceeaşi formă, în cursul lunii februarie.
 
Concomitent cu amânarea unei părţi din certificate, statul a tăiat sprijinul pentru investiţiile care vor intra în funcţiune din acest an. În urma recomandărilor ANRE, Executivul a redus numărul certificatelor verzi primite pe fiecare MWh: segmentul fotovoltaic va primi de acum 3 certificate verzi, microhidro rămâne cu 2,3 certificate, iar pentru eolian au rămas doar 1,5 certificate. Pentru centralele la care se aplică reducerea nu se aplică amânarea.

Anterior acestor măsuri, nivelul sprijinului oferit investitorilor în energia verde din România era cel mai ridicat din Europa, cu un procent de 224% pentru eolian, comparativ cu o medie europeană de 100%. Pentru energia solară, nivelul era de 657%.

 
Mai puteţi citi:
 
Proiectele noi de energie fotovoltaică primesc acum un singur certificat verde, după ce preşedintele Traian Băsescu a retrimis marţi spre reexaminare în Parlament Legea privind aprobarea OUG 57/2013, a declarat Ciprian Glodeanu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Fotovoltaică (RPIA), citat de Agerpres.ro.
 
Guvernul a prenotificat Comisia Europeană în privinţa intenţiei de a amâna o parte a certificatelor verzi şi a anunţat că „la prima vedere“, modificările nu par să ridice probleme de încălcare a Tratatului de aderare, Administraţia Prezidenţială furnizând „date eronate“ în cererea de reexaminare a legii, arată, într-un comunicat, Departamentul pentru Energie.
 
Preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament spre reexaminare legea prin care o parte a certificatelor verzi este amânată, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: