Cum s-au născut miturile din jurul Pilonului II de Pensii Privat?

Cum s-au născut
miturile din jurul Pilonului II de Pensii Privat?

FOTO 123RF

Cel mai revoluţionar sistem al pensiilor pe care l-a cunoscut vreodată România produce efecte de exact zece ani. Totul a început în 2008, când Banca Mondială, în acord cu Guvernul României, a decis după un model implementat şi în alte ţări europene, în special din vest, să propună o reformă a sistemului naţional de pensii. Aceasta a pornit la drum pe trei direcţii, aşa numiţii „Piloni”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel dintâi păstrează în fapt vechiul sistem de pensii de stat obligatoriu, la care fiecare contribuabil e obligat să participe, cel puţin în virtutea solidarităţii sociale. Dar acestuia i se adăuga o primă noutate: Pilonul II. El urma să fiinţeze în baza unui anume procent din contribuţia fiecăruia la Pilonul I, cu menţiunea că banii astfel strânşi aveau să fie redirecţionaţi către un fond privat de pensii, ce devenea astfel competitorul statului în administrarea banilor fiecăruia dintre noi. Mai mult, tot prin lege aceşti bani deveneau proprietatea fiecărui contribuabil şi deşi nu pot fi deblocaţi decât o dată cu ieşirea la pensie, ei pot fi folosiţi fie în cazul unei pensionări aniticpate, fie pot fi lăsaţi moştenire. Tot din 2008, fiecare român a putut, pentru prima dată, să participe şi la un Pilon III de Pensii, total privat, în cadrul căruia contribuţia fiecăruia era negociată cu administratorii sistemului, fără ca statul român să fie în vreun fel implicat.

Uşor, uşor în jurul noului sistem s-au creat tot felul de „mituri”. S-a spus că statul a fost prea generos cu procentul pe care l-a permis să meargă din Pilonul I în Pilonul II, deşi prin lege „traseul” fusese clar indicat. Apoi că fondurile private ce administrează Pilonul II sunt supuse riscului falimentului şi, ca atare, românii cu cotizaţiile la zi riscă să rămână fără banii lor pentru pensii. Sau că românii nu au ştiut clar de la bun început cum funcţionează Pilonul II de Pensii Privat şi prin urmare nu au putut lua cele mai bune decizii, în cunoştinţă de cauză. Am încercat să descifrăm aceste mistere cu ajutorul lui Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). 

Cum la sfârşitul lui mai 2018, Pilonul II de Pensii a împlinit zece ani de funcţionare, l-am întrebat pe Mihai Bobocea cum se văd dinspre APAPR „primii zece ani de funcţionare” ai sistemului. „Actuala generaţie e îndreptăţită să spere la o pensie mai bună decât cea la care au putut spera şi la care, în fapt, au avut acces părinţii şi bunicii lor. La sfârşitul acestui an banii strânşi în Pilonul II de Pensii vor depăşi pragul psihologic de zece miliarde de euro, iar 90% dintre ei sunt investiţi în economia românească, creînd astfel efect pozitiv de antrenare şi în economie, şi în crearea de locuri de muncă, şi în creşterea economică, şi în finanţarea pieţelor de capital”, a sunat prima parte a răspunsului. Reprezentantul APAPR a dorit să sublinieze că rezultatele din administrarea banilor din Pilonul II, considerate bune, sunt certificate de instituţii cu reputaţie internaţională, cum ar fi Federaţia Organizaţiilor de Servicii Financiare din Europa, Better Finance, Fondul Monetar Internaţional, Organizaţia Pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD, Banca Mondială. Asta a arătat că primii zece ani de Pilon II de Pensii au fost o perioadă de timp în care lucrurile au funcţionat aşa cum trebuia, deşi aşteptările şi predicţiile cu care s-au plecat la drum pentru primul deceniu au fost mai degrabă modeste, uşor conservatoare.

„În pofida unei perioade dificile lucrurile au stat chiar un pic mai bine decât aşteptările. Până la urmă toată discuţia noastră se poate rezuma uşor la o cifră: cât au produs fondurile de pensii pentru cel ce a contribuit în primii zece ani de funcţionare? Iar dobânda a fost de 8% pe an, timp de zece ani! Un rezultat mai mult decât s-ar fi putut aştepta în mod realist şi rezonabil oricine acum zece ani. Din punctul de vedere al misiunii şi al mandatului nostru, fondurile de pensii şi-au ţinut partea de promisiune faţă de societate, cea care le-a încredinţat această responsabilitate grozavă de a gestiona o parte din speranţa pentru viitor”, a adăugat Mihai Bobocea.

În momentul de faţă valoarea medie a contului unui român ce a pornit la drum alături de Pilonul II de Pensii în 2008 e de 6.000 de lei. Asta în condiţiile în care, aşa cum a subliniat Mihai Bobocea, s-a pornit de la nivele mult mai reduse ale salariilor, şi cu contribuţii mult mai mici, de 2%. Cu toate acestea, a adăugat acelaşi Mihai Bobocea, în prezent „peste 1,2 milioane de români, poate chiar 1,5 milioane de români, au în contul lor de Pilon II de Pensii Private peste 10.000 de lei, o sumă pentru care merită să te informezi asupra parcursului banilor tăi”.  

Aceste cifre sunt menite să dezmintă unul dintre cele mai des întâlnite „mituri” în materie, cel care spune că în timp ce banii din Pilonul I sunt controlaţi de stat, despre cei din Pilonul II în fapt nu se ştie exact soarta lor. Realitatea e cu totul alta. Ne explică acelaşi Mihai Bobocea: „Banii nu se strâng în Pilonul I, fiindcă fiecare contribuţie colectată azi de la angajaţi şi de la angajatori se duce imediat către plata pensiilor. Fiecare salariat care contribuie astfel primeşte un punctaj de pensie care-i va da o pensie în viitor, în funcţie de valoarea punctului de pensie, decisă prin lege sau ordonanţă de urgenţă de către stat. În schimb ştim permanent câţi bani avem fiecare strânşi în contul nostru de Pilon II de Pensii Private. Iar dacă legea ne va permite cândva vom putea şti şi ce sume vom putea obţine peste alţi 15 – 20 de ani, fiindcă e nerealist să te raportezi la un sistem care a depăşit doar primii săi zece ani de activitate. E nevoie de mai mult timp pentru ca sistemul să-şi demonstreze avantajele şi virtuţile, dar noi credem că primii zece ani sunt o carte de vizită impecabilă”.

Purtătorul de cuvânt al APAPR a respins şi „mitul” conform căruia comisioanele pe care fondurile ce administrează Pilonul II de Pensii Private sunt semnificative: „Comisioanele de administrare sunt aceleaşi cu care am pornit la drum acum zece ani. Sunt plafonate de lege la un nivel destul de redus, iar în prezent calculele noastre arată că media pe sistem este de aproximativ 1% din active pe an. Şi asta în condiţiile în care randamentul produs de aceste fonduri a fost de 8%. Comparaţia între comision şi dobânda oferită vorbeşte de la sine!”.

El a vorbit la acest capitol şi despre un raport OECD de acum un an şi jumătate, care punând în balanţă sistemele de pensii din întreaga lume şi plecând de la raportul comision perceput versus dobânda obţinută, a indicat că în orizontul unei perioade economisire de 40 de ani, comisioanele se vor situa la circa 16% din suma finală. Altfel spus, adaugă acelaşi raport OECD, comisioanele din Pilonul II de Pensii Private din România sunt în medie cu 25% mai reduse decât media tuturor celorlalte state care aplică sisteme similare de economisire.  

Iar concluzia a tras-o tot reprezentantul APAPR: „Nu face nimeni magie sau minuni în zona asta. E un sistem care funcţionează aşa cum trebuie. Câţi bani pui deoparte tot atâţia, sigur actualizaţi cu randamentele de peste timp, primeşti. Nu promisiuni, nu creşteri artificiale. E un sistem conectat la realitatea şi la valorile economice ale ţării!”. Cât despre cei ce doresc şi mai multe informaţii, pot obţine accesând http://www.apapr.ro/proprietar-de-pensie, acolo unde există „atât de multă informaţie disponibilă, încât doar cel care nu vrea sau nu-şi doreşte o poate ignora”.     

 

citeste totul despre: