Cum recuperaţi datoriile de la firmele intrate în insolvenţă

Recuperarea creanţelor a rămas o chestiune de interes la nivelul mediului de afaceri, în condiţiile în care multe companii se confruntă cu dificultăţi financiare sau pur şi simplu refuză să îşi achite datoriile.

Zeci de mii de firme se află încă în procedura insolvenţei, beneficiind de protecţia legii, în ceea ce priveşte plata datoriilor. Cu ajutorul unor avocaţi specializaţi în procedura insolvenţei, recuperarea creanţelor se desfăşoară cu celeritate, iar şansele de reuşită cresc, potrivit societăţii de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii.

„Procedura insolvenţei, aşa cum este ea reglementată de legea 85/2014, este complexă şi prezintă ca particularităţi termene foarte strânse de contestare a tabelului de creanţe, a actelor şi rapoartelor emise de către administratorul judiciar, a deciziilor comitetului creditorilor sau a adunării creditorilor. De aceea vigilenţa, practica şi experienţa avocatului specializat în recuperări creanţe în procedura insolvenţei este un avantaj important al creditorului în vederea atingerii obiectivului de recuperare a creanţelor de la debitorul ajuns în stare de insolvenţă. De asemenea, întregul pasiv sau o parte din acesta poate fi suportat de către organele de conducere ale societăţii debitoare în măsura în care aceştia se fac vinovaţi de ajungerea societăţii în stare de insolvenţă”, a declarat avocatul Cătălin - Radu Pavel, în cadrul conferinţei „Soluţii pentru recuperarea bunurilor şi a creanţelor”, organizată de revista Legal Magazin.

Creditorii trebuie să ia în calcul o multitudine de aspecte, atunci când au de recuperat o creanţă de la un debitor care a intrat în procedura insolvenţei. Cele mai importante sunt punctate în continuare de avocatul Cătălin - Radu Pavel.

Astfel, odată ce debitorul a intrat în insolvenţă, creditorii trebuie să depună o cerere de înscriere la masa credală, în vederea recuperării creanţelor. Termenul pentru depunerea cerererilor de admitere a creantelor şi afişarea Tabelului Preliminar este de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii. Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe.

Ulterior, administratorul sau lichidatorul judiciar pot introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii. Urmează propunerea unui plan de reognizare, de către debitor, de administratorul judiciar, sau de unul sau mai mulţi debitori ce deţin împreună mai cel puţin 20% din totalul creanţelor. Planul de reorganizare trebuie aprobat de adunarea creditorilor şi confirmat de judecătorul sindic. Acesta prevede un calendar privind plata datoriilor debitorilor.  

În cazul în care planul de reoganizare nu este acceptat, firma va intra in faliment. Activele debitorului vor fi valorificate, iar sumele rezultate vor fi distribuite creditorilor în ordinea prevazută de legea insolvenţei. Totodată, trebuie reţinut că recuperarea creanţelor se poate realiza şi de la persoanele care se fac vinovate de ajungerea firmei în stare de insolvenţă. În acest sens, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului.

De-a lungul anilor, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit şi Asociaţii a oferit consultanţă şi reprezentare atât creditorilor ce aveau de recuperat creanţe de la firme aflate insolvenţă, cât şi debitorilor aflaţi în stare de insolvenţă, faţă de care creditorii au formulat cereri nejustificate de recuperare a creanţelor.

Deşi criza financiară a trecut, mii de societăţi comerciale se află încă în insolvenţă.  Dacă analizăm numărul de dosare înregistrate la Tribunalul Bucureşti, observăm că acestea au fost în scădere în ultimii ani. Cu toate acestea există încă un număr mare de dosare şi de dosare atribuite unui judecător.

Astfel, în 2014 au existat la Tribunalul Bucureşti un număr de 19.900 de dosare, în 2015 un număr de 17.870 de dosare, iar în 2016 circa 15.200 de dosare. În 2014, gradul de dosare ce revenea unui singur judecător de la Secţia VII a TMB era de 1.400 de dosare, ca în 2015 acesta să scadă la 990 de dosare, iar în 2016 la 890 de dosare.

Tot în perioada 2014-2016, când vine vorba de dosare ce au ca obiect încuviinţarea executării silite şi învestirea cu formulă executorie, vorbim şi de peste 150.000 de dosare anual, înregistrate la judecătoriile din Bucureşti. Un an de vârf, după cum se va observa, a fost 2014. În 2014 existau 155.000 de dosare, în 2015 circa 20.000 de dosare, iar în 2016 circa 100.000 de dosare nou înregistrate.