Creditul de consum a ajuns, într-un deceniu, la vârsta majoratului

Creditul de consum a ajuns, într-un deceniu, la vârsta majoratului

În septembrie, creditul de consum a scăzut cu 7,8% faţă de acceaşi lună a lui 2013 FOTO Shutterstock

Creşterile din perioada de boom rămân o amintire. Specialiştii spun însă că şi comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Sunt mai responsabili şi mai preocupaţi de investiţiile de viitor.

După cinci ani de îngheţ, creditul de consum în lei a revenit la viaţă în vara lui 2014. Este doar jumătatea plină a paharului, pe acest segment al creditării bancare.

De cele mai multe ori, 0,1% nu înseamnă nimic sau aproape nimic. Uneori însă, tot ce este un pic mai mare decât zero poate fi o veste extraordinară. Avansul de 0,1% al creditelor de consum în moneda naţională pe care piaţa bancară l-a înregistrat în luna iulie a acestui an reprezintă un exemplu de astfel de noutate menită să readucă optimismul într-o zonă care s-a aflat în expectativă în ultimii cinci ani. Cu totul, istoria creditului de consum în toată puterea cuvântului însumează un deceniu. 

Lucrurile au avut un parcurs şi mai încurajator în perioada care a urmat. Potrivit cifrelor Băncii Naţionale a României (BNR), soldul creditului de consum a ajuns la 23,6 miliarde de lei în septembrie, cu 2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Aceasta este situaţia la sold total al creditelor pentru consum. Cât despre ceditele noi, discursul bancherilor devine şi mai optimist. În cazul UniCredit Ţiriac Bank, reprezentanţii băncii vorbesc de o creştere a creditelor noi (de la an la an) de 30%.

Partea goală a paharului

Lărgind perspectiva pentru a include si împrumuturile în valută, vedem că totuşi cifrele agregate arată în continuare o scădere semnificativă a creditului de consum. În septembrie, acesta era cu 7,8% sub nivelul din acelaşi moment al anului trecut. Componenta în monede străine s-a restrîns accelerat, pe fondul diversificării cererii din partea consumatorilor. Pe de altă parte, costurile reduse la credite exprimate în lei au determinat o tendinţă crescătoare pentru împrumuturile noi în moneda naţională.

Iar leul va fi în continuare la putere, mai ales în materie de consum. ”Apetitul pentru creditele în altă monedă decât cea locală a scăzut, fiind direct corelat cu încasarea veniturilor în aceeaşi monedă şi cu scăderea costurilor pentru creditele în lei”, potrivit lui Gauthier van Weddingen,CEO UniCredit Consumer Financing.

Iar aşteptările pentru perioada următoare sunt, de asemenea, ridicate. Perioada reducerilor de Black Friday şi, evident, apropierea sărbătorilor de iarnă vor impulsiona creditul de consum. Pentru companiile din Retail, al patrulea trimestru reprezintă aproximativ 40% din veniturile înregistrate de-a lungul întregului an. Tendinţa se păstrează, după toate indiciile, şi în creditul de consum, ceea ce este un argument în plus pentru creşterea imediat viitoare. De-a lungul anului, refinanţarea creditelor mai vechi şi împrumuturile pentru reamenajarea locuinţelor sunt principalele destinaţii ale creditului de consum.

Cauzele scăderii

O privire în trecut ne spune că supraîndatorarea populaţiei, cuplată cu reticenţa de a contracta împrumuturi în perioade de instabilitate economică sunt principalele cauze care au stat la baza declinului pe piaţa creditului de consum, observă Gauthier van Weddingen. Conform datelor BNR, în august 2014, raportul dintre datoriile populaţiei şi venitul disponibil se cifra la aproximativ 70% în comparaţie cu media zonei euro care este de 100%. ”În continuare, considerăm că este nevoie de o scădere a acestui raport pentru a putea vorbi cu adevărat despre revenirea creditului de consum. În acest sens, credem că cererea de credite va fi ajutată în continuare de dobânzi atractive şi creşterea eficienţei instituţiilor de credit”, adaugă reprezentantul UniCredit Consumer Financing.

De asemenea, Banca Naţională împreună cu băncile comerciale au implementat măsuri prudenţiale pentru a preveni neperformanţa şi a îmbunătăţi eficienţa procesului de creditare. Iar aceste măsuri vor asigura sustenabilitatea sistemului pe termen lung.

Economia creşte. La fel şi economisirea

Acum perspectivele s-au mai îmbunătăţit. Anterior, mai mulţi analişti bancari invocau absenţa creşterii economice drept inhibator al creditului de consum. Ultimele cifre oficiale referitoare la evolutia economiei – ce-i drept, puse sub semnul întrebării în contextul electoral al publicării lor – indică o creştere cu 1,9% a Produsului Intern Brut (PIB) în trimestrul al treilea raportat la trimestrul al doilea din 2014. Dacă ne uităm la primele nouă luni din 2014, PIB a crescut, comparativ cu acelaşi interval al lui 2013, cu 2,8%.

În plus, băncile dispun de lichidităţi necesare creditărilor viitoare pentru că doar depozitele populaţiei se cifrau în august la 130 de miliarde de lei faţă de puţin peste 80 de miliarde de lei în 2008, anul declanşării crizei. Depozitele continuă avansul, chiar dacă ritmul a mai slăbit faţă de primii de ani de criză, când temerile de perspectivele economice îi împingeau de români la precauţie maximă. Temperarea ritmului de creştere a depozitelor din ultimul timp este cauzată atât de revenirea apetitului pentru consum, cât şi de scăderea dobânzilor la depozite, practicată de bănci în paralel cu ieftinirea creditelor – în concordanţă cu evoluţia dobânzii de referinţă la nivel de piaţă.

Retailerii de mobilă, materiale de construcţii, tehnologie sau bunuri de folosinţă îndelungată vor fi, în principiu, principalii beneficiari ai revigorării creditului de consum. Să nu uităm însă că toţi cei enumeraţi anterior au avut cel mai mult de suferit în 2009, anul în care consumul a intrat în epoca moderaţiei. De altfel, excesele sunt cu totul excluse şi pentru viitorul mai mult sau mai puţin apropiat.   

Acest articol a fost realizat cu sprijinul UniCredit Ţiriac Bank 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: