Costurile vieţii: Românii cheltuiesc peste jumătate din bani pentru strictul necesar

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Veniturile
românilor au crescut în ultimul an, însă şi cheltuielile s-au
majorat, în special cele pentru alimente FOTO Adevărul
Veniturile românilor au crescut în ultimul an, însă şi cheltuielile s-au majorat, în special cele pentru alimente FOTO Adevărul

Veniturile medii ale unei gospodării se ridică la aproximativ 3.000 de lei, însă mai bine de jumătate din această sumă este folosită pentru a acoperi cheltuielile pentru hrană, întreţinerea locuinţei, transport, telefon şi impozite.

Costurile vieţii, reprezentând cheltuielile cu strictul necesar unui trai decent - hrană, întreţinerea locuinţei, transport, abonamentul la telefon-TV şi impozite, topesc 55,4% din veniturile unei gospodării, potrivit datelor comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Veniturile medii lunare ale unei gospodării au fost în trimestrul al treilea al anului trecut de 2.972 de lei, în creştere cu 10,6% faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2015, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 2.543 de lei, mai mari cu 8,1%, potrivit datelor INS. Astfel, ponderea cheltuielilor în totalul veniturilor s-a ridicat la 85,5% în trimestrul al treilea din 2016, în scădere de la 87,5% la sfârşitul lui 2015.

Un sfert din bani merg pe mâncare

Din totalul cheltuielilor, cea mai mare parte, respectiv 72% (1.830,96 lei per gospodărie) se realizează pentru consum, iar 20,7% (526,4 lei per gospodărie) pentru impozite. "Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)", arată Institutul Naţional de Statistică.

Diferenţa este reprezentată de cheltuielile pentru producţie (2,9%, 73,75 lei), cheltuieli pentru investiţii (0,5%, 12,7 lei) şi alte cheltuieli (3,9%, 99,2 lei). "Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei", mai arată INS.

Din totalul cheltuielilor de consum, respectiv 1.831 de lei, cea mai mare parte se realizează pentru produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice (34,9%), adică 640 de lei, iar pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili - 16,5%, adică 302 lei. O gospodărie alocă lunar, în medie, 146,5 lei pentru băuturi alcoolice şi ţigări, respectiv 8% din totalul cheltuielilor de consum. O gospodărie mai cheltuieşte, în medie pe lună, 113,5 lei pentru transport şi 99,5 lei pentru comunicaţii - internet, cablu TV, telefon. Cele mai mici cheltuieli sunt realizate de gospodăriile din România pentru educaţie (0,3%, 5,5 lei), hoteluri, cafenele şi restaurante (1,6%, 29,3 lei) şi pentru sănătate (4,7%, 86 de lei), potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică.

Salariul, cel mai important venit

"Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.708 lei lunar pe gospodărie (1.025 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 264 de lei lunar pe gospodărie (100 de lei pe persoană)", arată Institutul Naţional de Statistică.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (60,4%).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (21,8%), cele din agricultură (3,8%), activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%). O pondere importantă (8,9%) deţin şi veniturile în natură, în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (7,6%).

La oraş se câştigă cu 55% mai mult

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, potrivit datelor INS, în trimestrul al treilea din 2016, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 55% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 19,7% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 70,4% din salarii, de 19,6% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 4,9% din total. În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor au reprezentat-o salariile - 42,5% şi prestaţii sociale - 25,7%. De asemenea, în mediul rural, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii reprezintă 15% din veniturile obţinute. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite