Constantin Stroe: Programul „Prima maşină“ s-a născut mort. Am cerut extinderea perioadei de rambursare şi dobânzi mai mici

Constantin Stroe, şeful ACAROM, a spus programul „Rabla“ îşi produce efectele, dar „Prima Maşină“ nu

Programul „Prima maşină“ s-a născut mort, în condiţiile în care un client care vrea să-şi cumpere un autovehicul beneficiază de aceleaşi condiţii ca şi la un credit normal, a declarat marţi Constantin Stroe, preşedintele Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în cadrul Forumului Investitorilor Străini.

„Programul «Prima maşină» s-a născut mort. Chiar aseară am avut ocazia să discut cu guvernatorul Băncii Naţionale pe tema creditului. Cum să se ducă un cumpărător să ia un credit prin «Prima maşină» dacă el nu are niciun avantaj faţă de creditul pe care îl ia de la o bancă? Am cerut extinderea perioadei de rambursare a creditului de la 5 ani la 7 ani. Spuneţi băncilor să umble la dobânzi, pentru că, dacă un client nu simte că are o dobândă mai mică, nu se duce. În plus de asta, clientul trebuie să facă şi o cursă de obstacole pe traseul birocratic, în care i se cer şi date despre ce a făcut şi tatăl lui, eventual. Acest program, care viza vânzarea a 16.000 de maşini în 2015, a reuşit perfomanţa să vândă vreo 120 de bucăţi“, a declarat Constantin Stroe, potrivit Agerpres. 

La 30 aprilie 2015, valoarea contractelor semnate prin intermediul programului „Prima maşină“ era de 100.000 de lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. La începutul lunii februarie, Executivul a stabilit în şedinţa săptămânală de Guvern un plafon de garantare pentru 2015 de 350 de milioane de lei pentru programul „Prima maşină“. La stabilirea acestui plafon au fost luate în considerare „solicitările venite din partea instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare eligibile participante în cadrul programului“.

Persoanele care vor achiziţiona un autovehicul prin programul "Prima maşină" vor beneficia de o perioadă de creditare de maximum 5 ani, la un cost al maşinii de cel mult 50.000 lei plus TVA, şi cu o dobândă subvenţionată în proporţie de 50%.

Şeful ACAROM a precizat că cel de-al doilea program de susţinere a pieţei auto, programul „Rabla“, îşi produce efectele. „Am lansat programul «Rabla», care aşa cum este el se apropie de vreo 20.000 de maşini vândute. Deci avem pe piaţă două programe: unul care îşi face efectul şi unul care nu poate. Am lansat programul «Rabla» să vând 25.000 de maşini noi în 2015, dar pe de altă parte vin 350.000 de maşini second hand. Cum se mai poate numi un astfel de program, de reîmprospătare a parcului auto naţional?“, a afirmat Stroe.

De asemenea, reprezentanţii celor doi producători auto de pe piaţa locală, Dacia şi Ford, apreciază că în România, în pofida programului „Rabla“, circulă în continuare prea multe maşini vechi şi că gradul de poluare al acestora creşte în fiecare an.

„Avem peste 3,5 milioane vehicule cu peste 8 sau 10 ani vechime, iar acestea trebuie înclocuite cu vehicule noi şi pentru acest lucru este nevoie de mai multe tichete Rabla. Nu e suficient numărul pe care îl avem acum. În ceea ce priveşte programul Prima maşină, acesta trebuie să fie mai bun. Considerăm că ar trebui să existe o perioadă de rambursare mai lungă, poate de 7 ani (faţă de cinci ani, n.r.)“, a declarat marţi, la acelaşi forum, Nicolas Maure, directorul general al Dacia Renault România.

Potrivit acestuia, România nu are o piaţă internă a autovehiculelor noi, lucru care constituie o slăbiciune. Maure spune că planurile Dacia Renault România vizează dezvoltarea activităţilor de inginerie şi tehnologie în România şi astfel şi crearea unor sisteme hibrid şi de vehicule autonome.

Nicolas Maure a vorbit şi de exodul personalului calificat din sector. 

„Trebuie să facem ceva ca să-i putem opri pe aceşti specialişti să rămână să lucreze în ţară“, a spus el.

La rândul său, prezent la eveniment, Valerio Brenciaglia, director general al Ford România, a declarat că potenţialul pieţei auto locale este ridicat şi că cu este corect ca România să permită importul continuu al maşinilor vechi pe care ţările dezvoltate nu le mai folosesc.

„Există foarte mult potenţial, pentru că dacă ne gândim că ţara are 20 milioane de locuitori, industria auto este destul de scăzută. La o mie de locuitori se vând opt maşini noi, ceea ce este destul de bine şi ne dă un indiciu privind capacitatea bună a pieţei. În cazul maşinilor ecologice, avem o problemă cu infrastructura, iar condiţia de a avea maşini care să întrunească multe condiţii de siguranţă nu este valabilă. Piaţa internă s-a rputea dezvolta foarte mult. Mi se pare nedrept că această ţară primeşte ceea ce ţările dezvoltate nu mai folosesc în prezent. Recomandăm autorităţilor să creeze o piaţă corectă. Când cumperi o maşină vrei să fii protejat, în calitate de consumator. Acest import paralel al unei pieţei aproape negre din străinătate reprezintă o problemă“, a spus Brenciaglia.

În opinia sa, pentru a îmbunătăţi piaţa auto ar trebui stabilit un nou nivel de parteneriate între producătorii de maşini, sistemul bancar şi clienţi.

„Acest proces trebuie să fie transparent. Trebuie să fie şi fezabil. Se vorbeşte foarte mult de maşinile electrice, dar nu doar acolo trebuie să fie soluţia. În Germania, de exemplu, se dezvoltă noi tehnologii inteligente, dar şi curate. Dar noi numim acest lucru puterea alegerii. Avem o flotă de maşini cu 90% sub Euro 6 şi 10% sub Euro 5. În România nu ai unde să încarci maşina electrică, nu avem legislaţie pentru aşa ceva. Maşinile vechi din ţările occindentale intră fără ca noi să facem ceva pentru maşinile noi“, a precizat şeful Ford România.