CITR: Legea insolvenţei persoanelor fizice aduce beneficii datornicilor, însă are lacune care îi vor îngreuna aplicarea

CITR: Legea insolvenţei persoanelor fizice aduce beneficii datornicilor, însă are lacune care îi vor îngreuna aplicarea

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată ieri în Parlament

Legea insolvenţei persoanelor fizice, adoptată miercuri de Parlament, va aduce beneficii importante acestora întrucât oferă protecţie datornicilor de bună credinţă în faţa creditorilor, însă are lacune care îi vor îngreuna aplicarea, arată reprezentanţii CITR, companie specializată în insolvenţă.

„Una dintre ele (lacune - n.r.) este constituirea unor Comisii de Insolvenţă, cu o componenţă complexă, dar fără nici un reprezentat al creditorilor. De asemenea, Comisia de Insolvenţă este învestită cu atribuţii decizionale, de control şi de supraveghere a actelor persoanei în insolvenţă ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naşte adevărate dificultăţi în practică. O altă problemă pe care o ridică legea în forma sa actuală este încălcarea dreptului de liber acces la instanţă. În unele cazuri, Comisia de Insolvenţă acţionează ca o instanţă în sine, fără a da persoanei în insolvenţă posibilitatea de a contesta măsura la judecătorie“, arată compania, într-un comunicat.
 
Comisia de Insolvenţă teritorială, câte una în fiecare judeţ, este alcătuită din reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi un reprezentant al  Ministerului Finanţelor Publice. 
 
Comisia de insolvenţă centrală este alcătuită din câte un reprezentant al ANPC, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Oficiului Naţional al Registrului Comerţului – Direcţia Buletinul Procedurilor de Insolvenţă.
 
Administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de Comisia de Insolvenţă, din rândul practicienilor în insolvenţă, executorilor judecătoreşti, avocaţilor sau notarilor publici, înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. 
 
Înscrierea în această listă specială se va face doar după promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, însă sunt incluşi automat practicienii în insolvenţă şi executorii judecătoreşti cu o vechime de peste cinci ani.
 
„Aceast aspect va crea un tratament discreţionar între avocaţii şi notarii care trebuie să-şi exprime disponibilitatea pentru a fi incluşi pe lista specială a administratorilor judiciari, şi practicienii în insolvenţă ori executorii judecătoreşti cu vechime mai mare de 5 ani, care vor fi incluşi automat. De asemenea, legea impune lichidatorilor o serie de atribuţii, fără ca acestea să fie detaliate în vreun fel. De exemplu, lichidatorul poate cere denunţarea unor contracte încheiate de către datornic“, arată reprezentanţii CITR.
 
Totodată, legea respectivă nu se completează cu Legea 85/2014 privind procedurile de insolvenţă, care reglementează o procedură specială permiţând administratorului judiciar să denunţe contractul în termen de 3 luni de la deschiderea procedurii în vederea maximizării averii debitorului, ci doar cu Codul Civil, care nu permite denunţarea decât în cazul unei clauze anterioare de denunţare inserată în contract, şi cu Codul de Procedură Civilă, care nu reglementează deloc instituţia aceasta. În această situaţie, lichidatorii s-ar putea afla în imposibilitatea îndeplinirii acestei obligaţii, neavând o clarificare a limitărilor acestor atribuţii.
 
„În ciuda deficienţelor actuale, legea aduce şi o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela că acordăo a doua şansă datornicilor de bună credinţă, oferindu-le protecţie în faţa creditorilor. Executările silite vor fi suspendate, iar penalităţile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauză poate propune eşalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare şi chiar un haircut (tăiere – n.r.) al acestora, în anumite limite“, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, asociat coordonator CITR.
 
În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilă, lichidarea activelor persoanei în insolvenţă se poate face în anumite limite. „Legea încearcă să împiedice aruncarea în stradă a rău-platnicilor de bună-credinţă. O măsură în acest sens este instituirea unui drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condiţiile pieţei“, mai arată specialiştii CITR.
 
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani.
 
Toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect iniţiat de deputatul PSD Ana Birchal şi de alţi 153 de parlamentari. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările